Popularizarea problemei lingvistice – o cale spre siguranţa soluţionării
Pentru tipar;)
;)
;)
;)
;)
;)
Vechea luptă pentru adevărul lingvistic în Republica Moldova a început să cunoască reale dimensiuni oficiale şi internaţionale. Demersurile sisifice ale românilor basarabeni de repunere în drepturi a limbii române în spaţiul dintre Prut şi Nistru, care durează de cel puţin două decenii şi care marchează mai multe generaţii de sacrificiu, capătă astăzi un ecou deosebit de important în rândurile diplomaţiei europene, în condiţiile toleranţei şi conlocuirii democratice interculturale. Întrucât cea mai vizibilă şi influentă organizaţie europeană – UE – se defineşte drept un „gardian al libertăţilor şi al democraţiei, atât în Europa, cât şi în lume”, iar „rolul deputaţilor constă, în principal, în reprezentarea intereselor cetăţenilor la nivel european şi în transmiterea mesajului acestora conducătorilor europeni şi instituţiilor Uniunii”1, aceasta trebuie să inspire în mod imperativ încrederea basarabenilor într-un ajutor extern, pe care Uniunea Europeană, prin urmare, nu doar că ar putea să ni-l acorde, asemenea direcţii fiind promovate cu titlu de misiuni primordiale. Iar faptul că România, ca membră din 2007 a Uniunii Europene, este antrenată plenar într-un circuit de iniţiative legislative internaţionale, ţară care păstrează legături de frăţietate cu cetăţenii Republicii Moldova, constituie o şansă fără precedent a acestora din urmă de a-şi recăpăta libertatea culturală în sens larg, la care nu încetează să aspire.
Principial, acesta a fost mesajul pe care europarlamentarul român Elena Băsescu a reuşit să-l transmită Republicii Moldova prin cele mai recente acţiuni culturale, întreprinse în noiembrie 2010 şi în ianuarie 2011 în favoarea fructificării relaţiilor noastre cu România şi Uniunea Europeană. O vizită a Elenei Băsescu la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău s-a produs în scopul transmiterii unui consistent lot de carte românească pentru şcolile Republicii Moldova din partea Guvernului României. Deşi a apreciat că nu este uşor să fii promotor al limbii române într-o societate în care există oameni cărora le este teamă de adevăr, fiica preşedintelui român a onorat aşteptările basarabenilor prin sinceritatea unor declaraţii privind deplina unitate a culturii române şi susţinerea continuă a Republicii Moldova din partea României: „Vorbim aceeaşi limbă, avem aceleaşi valori, acelaşi patrimoniu cultural: nu-i putem împărţi pe Eminescu, Grigore Vieru sau Alexei Mateevici. Ion Creangă a fost un scriitor care ne-a lăsat o operă ce umple sufletul de bucurie oricărui copil român, indiferent că este din Timişoara, Cluj, Craiova sau Chişinău. Grigore Vieru nu a scris doar pentru basarabeni, ci pentru tot poporul român. Avem deci un tezaur spiritual şi cultural comun pe care ne obligăm să-l protejăm”. Prezent la Chişinău cu aceeaşi ocazie, Secretarul de Stat pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a confirmat că activităţile întreprinse sunt lucruri făcute „cu sinceritate şi convingere şi este obligaţia fiecăruia dintre noi ca această valoare – limba română – să o protejăm pe căi diferite”.
De asemenea, în ianuarie 2011 un grup de intelectuali basarabeni (Alexandru şi Ana Bantoş, Constantin Şchiopu, Viorica-Ela Caraman, Alexei Axan, Violeta Crudu, Valeriu Ostaş, Ion Găină, Aurelia Borzin, Nicolae Roibu, Ilie Gluh ş.a.), invitaţi de europarlamentarul Elena Băsescu, s-au deplasat la Parlamentul European de la Bruxelles pentru un contact nemijlocit cu reprezentanţii celui mai înalt for european, fapt ce a constituit un prilej impresionant de a cunoaşte spontan deschiderea pe care o manifestă europenii reuniţi în numele „societăţii caracterizate prin pluralism, toleranţă, justiţie, solidaritate”2 şi disponibilitatea acestora pentru cooperarea în vederea afirmării drepturilor şi libertăţilor umane. Vizita noastră la Parlamentul European a deschis reale perspective de afirmare, în special tinerilor. Energici şi perseverenţi, stagiarii români de la Bruxelles, masteranzi sau doctoranzi, au împărtăşit şi apreciat din experienţa aflării lor în capitala Europei gradul înalt de aplicare a principiilor transparenţei şi concurenţei libere, posibilităţile obiective de a realiza proiecte de studiu sau de activitate profesională cu adevărat utile în cele mai diverse domenii: istorie, politologie, informatică, traduceri şi interpretariat, economie, management, relaţii publice etc. Aceştia au adresat un îndemn şi altor tineri ambiţioşi să încerce o experienţă fascinantă de muncă alături de experţii internaţionali de prim rang, menţionând că procedurile formale pe care le implică astfel de proiecte nu solicită eforturi deosebite.
În cadrul aceluiaşi eveniment, la iniţiativa eurodeputatului Elena Băsescu, susţinută de Ion Găină (Director al Casei Muzeu Alexei Mateevici din Zaim, Căuşeni), a fost organizată expoziţia Mateevici într-un pavilion aflat în incinta Parlamentului European, care a atras privirile curioşilor străini, iar câţiva oficiali europeni păreau să recunoască încântaţi cuvintele unei limbi europene în textul imnului Republicii Moldova semnat de poetul basarabean. Elena Băsescu a explicat că versurile imnului Republicii Moldova sunt scrise în limba română, deci într-o limbă europeană, aceasta din momentul în care România a devenit ţară membră UE, adăugând că „Alexei Mateevici este pentru Basarabia cine este Mihai Eminescu pentru toţi vorbitorii de limbă română”. În cadrul aceluiaşi eveniment şi în contextul promovării valorilor culturale europene ale Republicii Moldova, Eugen Tomac a afirmat, aproape paremiologic: „prin unitate, reuşim să ne păstrăm identitatea”, ca revers al străvechiului principiu divide et impera ce a devenit de-a lungul istoriei un instrument perdant pentru numeroase identităţi culturale...
Printre cei care au salutat vernisarea expoziţiei a fost domnul Marian Jean Marinescu, deputat în cadrul Parlamentului European, doamna Daniela Cujbă, ambasadorul Republicii Moldova la Uniunea Europeană, domnul Mihnea Motoc, ambasadorul României la Uniunea Europeană, domnul Alexandru Bantoş, directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău şi redactorul-şef al revistei „Limba Română”, doamna Ana Bantoş, profesor universitar, doctor habilitat, Universitatea de Stat din Moldova, domnul Valeriu Ostaş, directorul Casei Limbii Române din Căuşeni.
Note
1 Parlamentul European, Luxemburg, Oficiul pentru publicaţii al Uniunii Europene, 2010, p. 17.
2 Ibidem.