Dezvoltarea gândirii critice în procesul receptării textului artistic
Pentru tiparDezvoltarea gândirii critice / analitice a elevilor reprezintă un obiectiv primordial al procesului instructiv-educativ. Or, în urma realizării acestui obiectiv, elevul devine un gânditor apt să abordeze o problemă / un subiect din mai multe perspective, să investigheze alternativele, atât pentru a-i înţelege pe alţii, cât şi pentru a se asigura că propriile-i convingeri sunt cele mai plauzibile şi nu în ultimul rând să analizeze şi să evalueze informaţia formulând un anumit raţionament. Cum s-ar fi constituit destinul Anei, dacă Ion ar fi manifestat atât milă faţă de ea, cât şi respect? Cum s-ar fi configurat destinul lui Ion, dacă Vasile Baciu i-ar fi dat din capul locului toate pământurile? Acest tip de întrebări, cu siguranţă, stimulează gândirea elevilor. Căutarea unor soluţii originale, adecvate logicii construirii personajelor, le solicită toate operaţiile gândirii: rememorarea unor fapte, evenimente din operă, localizarea acestora, identificarea problemei, compararea, analiza, sinteza, raţionamentul etc. Iată de ce tocmai din acest motiv gândirea analitică este / trebuie să fie un element indispensabil în conţinutul metodelor, procedeelor şi sarcinilor utilizate în cadrul lecţiilor de limba şi literatura română. Evident că orice exerciţiu / sarcină / procedeu / metodă trebuie să fie aplicat / ă conform unei /unui proceduri / algoritm şi anume:
a) elevii îşi exprimă părerea în legătură cu problema pusă în discuţie în baza unor întrebări simple adresate de către profesor (Ce credeţi despre...? Ce părere aveţi în legătură cu...? etc.);
b) elevii îşi clarifică punctele de vedere. Profesorul se convinge că purtătorul unei opinii şi ceilalţi elevi înţeleg univoc informaţia, cerându-le să răspundă la întrebări de felul: Ce înţelegeţi prin...? Cum puteţi să vă explicaţi punctul de vedere? Cum puteţi defini...?
c) elevii examinează argumentele pe care se bazează afirmaţiile lor. Profesorul îi poate provoca astfel: De ce credeţi astfel? Ce argumente puteţi aduce în sprijinul poziţiei voastre? Ce exemple din operă sprijină acest punct de vedere?
d) elevii conştientizează existenţa altor puncte de vedere prin întrebări de felul: Care sunt părerile colegilor în legătură cu problema dată? Ce alte opinii există şi cui aparţin acestea (aici se va face trimitere şi la opiniile criticilor literari)? Ce alternative există la punctul de vedere respectiv?
e) elevii îşi examinează propria opinie, precum şi punctul de vedere al celorlalţi într-un sistem unic (compară opiniile, raportându-le la puncte de vedere opuse, discută pe marginea problemei, a urmărilor inerente pentru soluţia fiecăruia,examinează implicaţiile, construiesc sisteme de argumente care să le sprijine şi să le dea consistenţă şi adoptă opoziţie pe baza acestor structuri). Întrebările de reper sunt de tipul următoarelor: Care este cel mai puternic / slab argument în sprijinul opiniei proprii / a altora? Care este cel mai puternic argument în defavoarea ta? Ce exemple / date din operă sprijină într-o măsură mai mare opinia ta? Ce s-ar întâmpla dacă ar fi adoptată opinia ta? Care ar fi impactul asupra personajului / asupra celor din jurul lui? etc.
f) elevii adoptă o hotărâre în problema respectivă prin evaluarea tuturor punctelor de vedere prezentate şi prin rezolvarea conflictului dintre ele: Care ar fi cea mai bună / cea mai dezirabilă soluţie / deznodământ? Cum ar trebui rezolvată problema? Ce trebuie să întreprindă personajul? etc.
Ţinând cont de cele menţionate, subliniem că alegerea oricărei strategii şi, în special, de tip interactiv sau formularea unei sarcini de lucru, care să le stimuleze şi să contribuie la formarea gândirii analitico-sintetice / critice a elevilor trebuie să se facă în legătură directă cu taxonomia lui Bloom. Or, cele câteva nivele ale aptitudinilor cognitive formate (nivelul cunoştinţelor, al înţelegerii, al aplicării, al analizei, al sintezei şi al evaluării) corespund întocmai procedurii / algoritmului sus-menţionat. Aşadar, cât priveşte primul nivel, al cunoştinţelor,exerciţiile / sarcinile de lucru vor viza: rememorarea faptelor / evenimentelor / informaţiei în vederea determinării datelor cazului (ex: Precizaţi cui aparţine replica..., Recunoaşteţi în fragmentul dat procedeul literar folosit pentru realizarea tensiunii interioare a personajului, Recunoaşteţi procedeul de compoziţie utilizat de scriitor în opera sa; Precizaţi care dintre personajele romanului Patul lui Procust susţin fiecare dintre temele următoare: politica, iubirea, intelectualul şi artistul, proprietatea burgheză; Prezentaţi evoluţia relaţiilor dintre Emilia şi Ladima / Fred Vasilescu – dna T), localizarea / identificarea problemei (Completaţi, conform opiniei personale, spaţiile libere din replicile de pe fişe, apoi reconstituiţi, pe baza textului, aceste replici ale personajelor. Comparaţi variantele voastre cu cele ale autorului; Cu ce problemă se confruntă personajul? Ce declanşează problema / conflictul interior al personajului, îl dezechilibrează? De ce natură este problema dată? Cine dintre personajele studiate şi în ce condiţii / circumstanţe s-a mai confruntat cu o astfel de problemă?), organizarea informaţiei (Alcătuiţi pe baza romanului biografia lui Ladima, având ca repere: categoria socială din care face parte, ocupaţia, portretul fizic / moral; Alcătuiţi un portret al lui Ladima ţinând cont de opiniile exprimate de alte personaje; Creaţi o schiţă de portret al personajului Ladima aşa cum reiese aceasta din comportamentul şi din scrisorile lui), cercetarea (Justificaţi cu referinţe la text condiţia de copil răsfăţat şi needucat al dlui Goe / de personaj inadaptat a lui Gheorghidiu), descrierea (Descrieţi o eventuală schimbare a unui om în momentul îndrăgostirii; Ce caracteristici şi ipostaze ale îndrăgostitului desprindeţi din opera...?), evidenţierea secvenţelor (Ce episoade din text veţi selecta pentru a turna un film după această operă? Care sunt aspectele problemei cu care se confruntă personajul?), distincţia dintre faptă şi opinie (Întocmiţi un dosar al comportamentului / acţiunilor personajului Goe / Ştefan Gheorghidiu şi o fişă a opiniilor acestora sau ale altora despre el privind...).
Nivelul înţelegerii presupune un şir de sarcini / strategii de lucru care îl vor include pe elev în următoarele activităţi: rezumare (Povestiţi în maximum 10 fraze povestea desprinsă din nuvela Alexandru Lăpuşneanul, Relataţi întâmplarea care strică echilibrul iniţial / episodul ce constituie punctul culminant / deznodământul operei; Prezentaţi informaţia principală din fragment / operă în formă de piramidă: numele personajului, ocupaţia lui, trei caracteristici, comportamentul manifestat într-o situaţie concretă, problema cu care se confruntă, felul în care soluţionează problema), aplicare (Găsiţi în operă argumente pro şi contra în ceea ce priveşte vina ce o poartă personajul Goe / Gheorghidiu pentru...; Comparaţi-i pe Ştefan şi Ela din punctul de vedere al posibilităţii de a reface cuplul conjugal), abstractizare (Există în scara alternativelor personajului Ladima posibilitatea de a ieşi din impas, de a renunţa la sinucidere?), transformare (Dacă aţi avea posibilitatea să modificaţi ceva în operă, ce anume veţi modifica? Ce episod consideraţi că ar putea fi omis din operă; Ce modificări ar suferi personajul, dacă veţi avea posibilitate să-l creaţi după bunul vostru plac? Cum aţi vrea să se termine opera?), decodificare (Ce conotaţii comportă vânătoarea descrisă în balada Mistreţul cu colţ de argint?; Ce semnificaţie comportă titlul romanului Patul lui Procust? Alegeţi din variantele propuse: a) iubirea e supusă patului lui Procust; b) societatea e un Procust al lui Ladima; c) Ladima este un Procust pentru societatea sa; d) existenţa unei limitări se măsoară cu patul lui Procust).
Nivelul aplicării,incluzând mai multe operaţii, denotă capacitatea elevului de a analiza faptele şi problema, de a interpreta, a investiga, a clasifica şi de a formula anumite concepte. Astfel, în procesul studierii textului artistic, elevii, la această etapă de lucru, sunt solicitaţi să analizeze comportamentul personajelor, anumite circumstanţe în care acţionează sau care le determină să ia o decizie ori să se comporte într-un anumit mod, relaţiile dintre personaje, diverse atitudini umane etc. (Analizaţi comportamentul dlui Goe şi raportaţi-l la un anumit tip de comportament: demn de urmat, satisfăcător, condamnabil etc.; Analizaţi cele două atitudini – a tatălui şi a fiului – faţă de uciderea căprioarei; Analizaţi relaţiile dintre profesoara de literatură şi Doc, între profesoară şi elevii clasei, stabilind dacă acestea sunt de prietenie, de rivalitate, de superioritate, de egalitate ori de nesupunere; Analizaţi destinul mănăstirii de la Trei Izvoare (Toiagul păstoriei) şi raportaţi-l la unul bun, strălucitor, teribil etc.), să interpreteze (Cum explicaţi gestul lui Ştefan Gheorghidiu de a aduce în patul conjugal o cocotă? Comentaţi faptul că o parte din săteni (Toiagul păstoriei) „zăboveau o clipă la portiţa ciobanului, se chiorau la gospodăria lui”, iar alţii „năzuiau că poate vor fi poftiţi să intre în ogradă”; Cum interpretaţi faptul că satul îl considera pe cioban un sfânt şi în acelaşi timp îl numea un prostănac, un chiabur, un duşman de clasă?). Investigareafaptelor, clasificareainformaţiei sunt pe cât de importante, pe atât de necesare în procesul de formare a gândirii analitice / critice a elevului. Iată de ce formularea sarcinilor tip-investigare cu diferite grade de complexitate trebuie să fie o prezenţă obligatorie în procesul de studiere a operei literare. Această activitate de investigaţie urmăreşte, de fapt, elaborarea / găsirea în textul artistic a argumentelor necesare pentru a susţine ori a combate un punct de vedere – propriu sau al altora (Susţineţi cu argumente din operă că vestea despre mutarea diviziei lui Apostol Bologa pe frontul din Ardeal schimbă definitiv concepţia acestui personaj despre datoria de cetăţean; Găsiţi argumente care să probeze ideea că acţiunea nuvelei se desfăşoară într-o cronologie lineară şi este subordonată relaţiei cauză – efect; Susţineţi ori combateţi spusele lui Ilie Moromete rostite pe patul de moarte: „...eu totdeauna am dus o viaţă independentă”).
Nivelul analizei,unul destul de complex, presupune operaţii de gândire asociativă (Putea Nicolai Trofimovici Balta, ca reprezentant al puterii, să-şi schimbe ideile, convingerile şi să-l ajute pe Horia în munca de salvare a Clopotniţei? Supuneţi unei analize comparative personajul biblic (samariteanca) şi cel druţian din nuvela omonimă; Ce a împrumutat personajul druţian de la prototipul său? De care alte personaje vă aduce aminte Vitoria Lipan?), creativă (În rol de jurnalişti care aţi asistat la execuţia lui Svoboda, precum şi la ulterioarele discuţii ale ofiţerilor pe marginea acestui caz, pregătiţi / scrieţi un comunicat de presă pe marginea cazului şi a discuţiilor respective; Pornind de la intriga piesei, alcătuiţi o compoziţie dramatică) şi imaginativă (Cum s-ar fi constituit destinul lui Ion dacă s-ar fi căsătorit chiar din capul locului cu Florica / al Anei dacă s-ar fi căsătorit cu George?), de simulare (Cum veţi proceda voi în locul lui Ion / Ştefan Gheorghidiu, ţinând cont de statutul social, de stările, sentimentele, relaţiile personajului cu alţii? Motivaţi. Ce fapte ale acestui personaj le veţi putea „săvârşi” / juca mai uşor / mai greu din punct de vedere psihologic? Ce replici le veţi putea rosti mai uşor / mai greu din acest punct de vedere? Cum se racordează situaţia jucată / comportamentul personajului la normele în vigoare în domeniul legal / la valorile general-umane? De ce a depins luarea unei hotărâri / decizii pe marginea cazului? De ce aţi tratat în modul respectiv situaţia, personajul? Ce alte soluţii ale problemei date pot fi?).
Luarea unor decizii, sintetizarea informaţiei şi a argumentelor, formularea ipotezei rezonabile, enunţarea concluziilor vizează nivelul sintezei.Deci regruparea faptelor, structurarea lor într-un ansamblu coerent vor fi posibile doar în cazul în care profesorul va formula şi sarcinile respective: Formulaţi-vă punctul de vedere final cu privire la tipul uman pe care-l reprezintă personajul; Formulaţi în ce constă sensul vieţii lui Ilie Moromete luând ca reper următoarea afirmaţie: „Tot am făcut ceva...”; Pornind de la memorabila frază din Grand Hôtel „Victoria Română” „simt enorm şi văd monstruos, nu mai pot privi, dar tot ascult”, precum şi de la argumentele expuse şi auzite de voi, precizaţi viziunea caragialiană asupra spectacolului lumii; Având în vedere argumentele aduse, formulaţi o concluzie cu privire la relaţia personajului Hagi Tudose cu lumea şi cu sine însuşi;
Cât priveşte ultimul nivel, cel al evaluării, acesta urmăreşte criticarea, argumentarea deductivă, enunţarea concluziilor garantate, compararea deciziilor cu rezolvarea cazului(Ce i-aţi reproşa personajului / scriitorului – autor al operei? În ce măsură decizia personală iniţială coincide cu cea finală? Ce a contribuit la schimbarea acesteia? Ce aţi învăţat din experienţa trăită de personaj? În ce măsură argumentele voastre coincid cu cele ale autorului operei / ale criticilor literari / ale colegilor? În ce măsură concluzia finală satisface convingerile voastre? etc.
În concluzie, menţionăm că există multe posibilităţi de a conceptualiza tipurile de sarcini. Important e ca profesorul să înţeleagă că orice sarcină / procedeu de lucru reprezintă un mijloc de declanşare a diferitor feluri de gândire la diferite niveluri de complexitate. Or, singura măsură pe care o putem întreprinde este să-i antrenăm pe elevi în experienţe de învăţare semnificative, care să le permită accesul la diverse perspective de interpretare şi, implicit, la înţelegerea mai profundă a textului artistic.