La un examen de rezistenţă şi maturitate
Pentru tiparColegiului de redacţie al revistei „Limba Română”,
Douăzeci de ani este vârsta speranţelor, dar şi a împlinirilor, este vârsta incertitudinilor, dar şi a performanţelor.
Douăzeci de ani este vârsta unui student eminent, aflat în preajma examenului de licenţă, un prag al maturităţii profesionale şi unul al trecerii către împlinirea năzuinţelor de afirmare a personalităţii.
Douăzeci de ani ai revistei „Limba Română” sunt înălţimea de la care puteţi din plin să vă bucuraţi de faptul că aţi devenit unul dintre excelenţii îndrumători ai învăţăceilor noştri. Or, limba constituie o formă esenţială de promovare a ideilor, iar mesajul publicistic îşi caută, în limbă şi limbaj, nu doar forma de transmitere a informaţiei, ci şi conţinutul, în sensul solidarizării şi dezvoltării societăţii.
La douăzeci de ani aţi reuşit să susţineţi cu brio mai multe examene şi, în primul rând, cel de rezistenţă şi maturitate: aţi trecut peste multe obstacole de sorginte economică, politică, dar şi determinate de rătăcirile unora dintre noi. Aţi luat cea mai mare notă la examenul de conştiinţă naţională, promovând cu perseverenţă adevărul ştiinţific, care, în confruntarea sa cu realitatea politică (să ne amintim de articolul 13 al Constituţiei), a avut permanent nevoie de sprijin şi de curajul insuflat de Domniile Voastre.
Parafrazându-l pe Orhan Pamuk, câştigătorul Premiului Nobel pentru literatură în 2006, putem afirma că noi trăim în interiorul Limbii Române şi echivalăm cât limba pe care o cunoaştem, cu care ne mişcăm şi evoluăm împreună. Revista „Limba Română” constituie o mărturie a acestui adevăr, pe care îl sfinţeşte.
La mulţi ani!