Oastea cu puteri nevăzute
Pentru tiparDistins colectiv al revistei „Limba Română”!
Istoria noastră – preocupată mereu de alte probleme – n-a fixat încă importanţa acestei publicaţii în adevăratele ei dimensiuni. Ba chiar în inima posterităţii mai trebuie încă lărgit locul unde se va instala amintirea primei reviste de ştiinţă şi cultură din Republica Moldova – „Limba Română”, în haina firească a grafiei latine –, care a deschis în cartea istoriei noastre noi evenimente în lumina unor abordări ce lipseau în deceniile trecute, susţinând cu tărie întoarcerea acasă a limbii române şi a istoriei neamului.
Vechii noştri voievozi au fost mari ziditori de biserici, mănăstiri şi cetăţi, iar Dvs., urmaşii lor, aţi călcat fidel pe urmele lor, salvându-le cele mai frumoase opere – de la o năruire pe care au jinduit-o unii – şi reînălţându-le împrospătate.
Fiind coordonată de o echipă de profesionişti, susţinută de o armată puternică de autori, revista „Limba Română” a devenit o adevărată cetate a ştiinţei şi culturii, o citadelă a adevărului, o oază a înţelepciunii.
Deşi abia trecuţi de vârsta majoratului, aţi reuşit să apăraţi moştenirile preţioase rămase de la înaintaşi. Sunteţi o oaste cu puteri nevăzute, chemată să spulbere ignoranţa, să promoveze adevărul, să împrăştie lumina prin iubirea de neam şi de ţară. Or, după cum se ştie, adevăratul ostaş nu este cel care luptă urând ce are în faţă, ci acel care iubeşte ce are în spate.
La ceas aniversar, permiteţi-mi, în numele întregului colectiv al Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, să vă adresez sincere urări de viaţă lungă şi prosperă, autori inspiraţi şi cititori elevaţi!
La mulţi ani!