Sobrietate, diversitate şi consecvenţă
Pentru tipar;)
1. Cu interes, număr de număr, urmăresc apariţiile revistei „Limba Română”, care a răsărit şi s-a impus în contextul larg al re-deşteptării naţionale a românilor situaţi la est de Prut. Pentru orice popor, fondul identitar major este reprezentat de limbă, istorie, obiceiuri, cultură. Acestora li se adaugă, mai acut ori vag, aspecte ce ţin de geografic, economic, social, politic etc. Crescută din trunchiul identitar, limba română, ca dimensiune spirituală, dă posibilitate exprimării celor mai profunde emoţii, celor mai cutezătoare idei. Nu e de mirare că am găsit în paginile acestei publicaţii de înaltă ţinută ştiinţifică şi culturală articole de natură lingvistică, despre interferenţe culturale, cronici şi recenzii literare, medalioane omagiale, memorialistică, pagini de literatură... Rubricatura diversă este foarte sugestivă în ce priveşte preocupările revistei, dar problematica principală rămâne a fi identitatea naţională, constituind subiectul a numeroase materiale publicate, dintre care menţionez pe cele despre unitatea limbii şi a poporului român, identitatea culturală şi naţională semnate de Eugeniu Coşeriu, Anatol Petrencu, Dumitru Irimia, Mina-Maria Rusu, Anatol Eremia, Vlad Pohilă, Theodor Codreanu.
Aş menţiona atitudinea delicată şi, totodată, sobră pe care consecventul redactor-şef Alexandru Bantoş a acordat-o celor „plecaţi” dintre noi, care unduiesc tăcuţi şi sfioşi prin amintirile urmaşilor, evocaţi la rubrica In memoriam: Eugeniu Coşeriu, Dumitru Irimia, Victor Teleucă, Mioara Avram, Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Ion Dumeniuk, George Pruteanu, Vasile Melnic, Valeriu Rusu, Grigore Vieru.
După caz, aniversările par mai numeroase. Cu atât mai apreciabil faptul, căci omului trebuie să-i mărturiseşti dragostea ca s-o audă el, nu urmaşii. Sunt omagiaţi oameni de cultură şi de artă care au împlinit vârste onorabile de 60-65-70-75-80-90 de ani! Menţionez totuşi numele venerabililor septuagenari şi octogenari (în momentul aniversării!), academicieni, doctori habilitaţi, profesori universitari cu renume: Marius Sala, Ion Eţcu, Anatol Ciobanu, Mihail Gh. Cibotaru, Ion Dediu, Vasile Pavel, Vasile Melnic, Valeriu Rusu, Vladimir Beşleagă, Grigore Vieru, Anatol Codru, Silviu Berejan, Stelian Dumistrăcel, Igor Vieru, Dan Mănucă, Vladimir Zagaevschi, Anatol Ciobanu, Vitalie Marin, Ion Ungureanu, Andrei Strâmbeanu, Paul Goma, dar şi numele pictoriţei nonagenare Valentina Rusu-Ciobanu.
Poate părea anostă lunga listă a personalităţilor, dar e un fapt de cultură emblematic pentru „Limba Română”, reală tribună pentru afirmarea valorilor. Cred, în acest sens, că ar fi de real folos editarea unui dicţionar al marilor personalităţi ale ştiinţei şi culturii basarabene, care să se integreze, cum e firesc, într-un repertoriu românesc de ansamblu.
2. Ca profesor cu o bogată experienţă pedagogică, sunt receptivă la noutăţile editoriale din domeniul didacticii, apreciind apariţia Metodicii predării limbii şi literaturii române, coordonator Dumitru Ivănuş, într-o ediţie specială a revistei „Limba Română” (nr. 2 / 1999). Sunt atentă la aplicarea metodelor tradiţionale, dar, prin participarea la cursurile de formatori la nivel naţional, sunt „în priză” şi când e vorba de metodele moderne de predare-învăţare, experimentând îndeosebi brainstormingul, (sub)proiectele literare, portofoliul. Revista e conectată la ritmul şi cerinţele contemporane din domeniul cercetării şi aplicării strategiilor didactice de stimulare a disponibilităţilor de creaţie şi a deschiderii spre interpretare a operelor literare de către elevi. Apreciez stilul academic elevat al cercetărilor semnate de Constantin Şchiopu, Cristinel Munteanu, Stelian Dumistrăcel, Mina-Maria Rusu.
3. Echipa redacţională a revistei valorifică aportul unor specialişti consacraţi în varii domenii, răspândiţi pe o arie geografică de proporţii, semnificativă pentru cercetarea fenomenului lingvistic, literar şi cultural-ştiinţific. Ştiu că această generaţie „de aur” a afirmării revistei îşi pregăteşte subtil pepiniera de colaboratori. Tinerii din Basarabia sunt mai entuziaşti, mai „dedaţi cu greul”, perseverenţi şi mult iubitori de limba română, de trecutul neamului, de valorile culturale autohtone. Dintotdeauna mi s-au părut aşa (am avut numeroşi elevi aici, la Colegiul Naţional „Cuza Vodă” din Huşi) şi-i preţuiesc pentru onestitate, pentru efervescenţa imaginaţiei şi a gândirii multora dintre ei. De aceea găsesc utilă stimularea / atragerea adolescenţilor şi tinerilor prin organizarea de către redacţie a unor concursuri de poezie, proză, dramaturgie, reportaj literar, recenzii sau referate ştiinţifice, epigrame ori culegeri de creaţii folclorice etc. Îndrăznesc a mai propune un concurs, „Cine ştie câştigă”, cu o tematică care ar solicita cunoaşterea articolelor publicate anual în revista „Limba Română”.
Aşezământ cultural renumit prin prestanţă şi seriozitate, Casa Limbii Române ar putea găzdui asemenea competiţii care dezvoltă gustul estetic, spiritul de (auto)cunoaştere, interesul pentru lectură, socializarea intelectuală, interactivitatea publicului cititor.
Cu ocazia împlinirii a două decenii de la fondare, le urez membrilor colegiului redacţional şi tuturor colaboratorilor să aibă parte de bucurii şi sănătate, să fie „voioşi şi teferi”, cum ar spune Poetul, iar revistei – ani mulţi de apariţie ritmică!