Nicolae Felecan – schiţă biobibliografică
Pentru tiparNicolae Felecan s-a născut la 24 august 1941, în satul Caila, situat în apropiere de Bistriţa. Primele clase (I-IV) le urmează în localitatea natală, iar studiile gimnaziale – în comuna Şieu-Odorhei, din judeţul Bistriţa-Năsăud. Făcând parte dintr-o familie de chiaburi, care nu-şi mai putea păstra proprietăţile – din cauza vremurilor tulburi din punct de vedere politic –, părinţii (Ludovica şi Vasile) au hotărât să-şi trimită fiul mai departe la şcoală. Astfel, urmează studiile la prestigiosul Liceu „Liviu Rebreanu” din Bistriţa (1955-1959). Beneficiind de un corp profesoral de excepţie, format în perioada interbelică, tânărul Nicolae Felecan are parte de o pregătire temeinică. Ca elev de elită al liceului, a fost pus în dificultatea de a alege între o viitoare formaţie reală (matematică) sau una umanistă. Câştig de cauză a avut limba latină, graţie dascălului său de pe atunci, care l-a convins că cele mai multe satisfacţii profesionale vin dinspre umanioare. Astfel, între 1959 şi 1964 urmează studiile la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale din cadrul Universităţii Bucureşti, unde îi are profesori pe N. I. Barbu, G. Călinescu, I. Fischer, Aram Frenkian, Al. Graur, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Al. Rosetti, Sorin Stati, Tudor Vianu, Lucia Wald ş.a. Seriozitatea dovedită în timpul facultăţii şi solidele cunoştinţe dobândite la specializarea Limba şi literatura latină – Limba şi literatura elină îi deschid calea către titularizare în învăţământul superior, la una dintre instituţiile care tocmai se înfiinţase şi care avea nevoie de cadre didactice valoroase.
Concret, cariera universitară a lui Nicolae Felecan se suprapune în mare măsură istoriei Universităţii de Nord din Baia Mare1, unde urmează cursus honorum ca preparator (1964-1966), asistent (1966-1972), lector (1972-1984). Înscris la doctorat la Institutul de Lingvistică şi Istorie literară al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, în anul 1976 susţine magna cum laude teza cu titlul Sistemul lexico-semantic al termenilor ce denumesc părţile corpului uman în limba română, sub îndrumarea prof. dr. doc. B. Kelemen. Referenţi au fost acad. Al. Graur (Bucureşti), prof. univ. dr. M. Zdrenghea (Cluj) şi prof. univ. dr. Gh. Pop (Baia Mare). În 1978-1979 ocupă postul de lector de limba română la Universitatea din Aarhus, Danemarca.
Prin încetarea activităţii Institutului de Învăţământ Superior în 1984, Nicolae Felecan trece în învăţământul preuniversitar, adaptându-se cu succes noului statut: iniţiază olimpiada naţională de limba latină, unde participă anual cu elevi premiaţi şi, de asemenea, întreprinde demersurile pentru participarea României la Concursul Internaţional Ciceronianum (Arpino, Italia), la care însoţeşte delegaţia ţării noastre pentru prima dată, în 1987. Rezultatele meritorii obţinute ca dascăl (14 premii şi menţiuni) duc la alegerea sa în funcţia de director al instituţiei imediat după evenimentele din 1989. Din noua postură, reuşeşte transformarea Liceului Industrial nr. 9 (cu profil filologie-istorie) în Liceul „Mihai Eminescu”, una dintre cele mai prestigioase instituţii umaniste din nord-vestul ţării.
Dacă în primii ani postrevoluţionari a fost asociat la Universitatea de Nord, din 1993 revine definitiv în postura de conferenţiar şi profesor (1999-2010). Totodată, prin funcţiile de conducere deţinute (şef de catedră – 1993, decan – 1996-2004, prorector – 1993-1996, 2004-2008), contribuie la transformarea universităţii: naşterea Facultăţii de Litere şi dezvoltarea ei prin înfiinţarea a peste zece noi specializări, atât la nivel de licenţă (română-engleză, română-franceză, română-etnologie, limbi moderne aplicate, teologie ortodoxă pastorală şi didactică, teologie greco-catolică pastorală şi didactică, asistenţă socială, jurnalism, arte), cât şi la nivel de masterat şi Şcoală doctorală în domeniul filologiei.
În toţi aceşti ani, activitatea managerială s-a împletit cu cea academică, Nicolae Felecan fiind membru al mai multor organizaţii ştiinţifice şi profesionale: Societatea de Ştiinţe Filologice din România, Societatea de Studii Clasice, MTA Szabolcs – Szatmar – Bereg megyei Tudomanyos Téstület (Societatea Ştiinţifică a judeţelor Szabolcs – Szatmar – Bereg), Société de linguistique romane (Strasbourg, Franţa), Societatea Română de Dialectologie (membru fondator şi vicepreşedinte), AGRU (preşedinte timp de mai mulţi ani)2. Afilierea la aceste foruri ştiinţifice i-a facilitat profesorului Nicolae Felecan participarea la importante manifestări ştiinţifice atât în ţară, cât şi în străinătate.
Participările la astfel de evenimente au fost coroborate cu activitatea ştiinţifică şi didactică, soldată cu numeroase apariţii editoriale – cursuri universitare: Sintaxa frazei limbii latine, Baia Mare, 1968; Limba latină. Sintaxa propoziţiei limbii latine, Baia Mare, 1976; Antologie de texte latine, Baia Mare, 1980; Curs practic de limba latină, Baia Mare, 1984; Elemente de lexicologie, Baia Mare, 1992; Sintaxa limbii române, vol. I, Tipografia Universităţii de Nord Baia Mare, 1995; cărţi: Graiul, etnografia şi folclorul zonei Chioar (în colaborare cu mai mulţi autori), Baia Mare, 1983, 452 p. (Lucrare premiată de Academia Română cu premiul „Timotei Cipariu”); Limba latină. Ghid practic pentru clasa a VIII-a, Baia Mare, 1986, 111 p.; Paronimia în limba română,Editura Gutinul, Baia Mare, 1993, 245 p.; Ghid practic pentru predarea şi învăţarea limbii latine, Editura Umbria, Baia Mare, 1994, 122 p.; Dicţionar de paronime, Bucureşti: Editura Vox, 1995, 320 p.; ediţia a II-a adăugită, Bucureşti, 1997, VII, 343 p.; ediţia a III-a, Bucureşti, 2002, 359 p. (Lucrare inclusă în topul naţional de carte pe anul 2000, cf. „Observator cultural”, an 2000); Probleme de vocabular şi de exprimare corectă, Editura Vox, Bucureşti, 1999, 142 p. (Lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor, filiala Baia Mare, 2000); Dicţionar de omonime lexicale şi gramaticale, Editura Vox, Bucureşti, 2001, 416 p.; Gheorghe Pop, La ceas aniversar (coord.), Editura Universităţii de Nord, Baia Mare, 2001, 218 p.; Sintaxa limbii române. Teorie. Sistem. Construcţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 313 p. (Lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor. Filiala Baia Mare, 2003); Vocabularul limbii române, Editura Mega, Cluj-Napoca. Presa universitară clujeană, 2004, 270 p.; Terminologia corpului uman în limba română, Editura Argonaut, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005; Dicţionar de omonime (coautor Gh. Bulgăr), Editura Vox, Bucureşti, 1996, 315 p.; ediţia a V-a, Editura Lucman, Bucureşti, 1998. (Lucrare inclusă în topul naţional de carte pe anul 2000, cf. „Observator cultural”, 2000); Limba latină. Gramatică şi texte (coautor Oliviu Felecan), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2007, 351 p.; Dicta memorabilia. Dicţionar uzual adnotat de sigle, expresii, maxime şi citate latine (coautor Oliviu Felecan), Editura Vox, Bucureşti, 2007; Limba latină. Gramatică şi texte, ediţia a II-a revăzută şi adăugită (coautor Oliviu Felecan), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2008, 355 p.; Între lingvistică şi filologie, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2011, 477 p.
La acestea se adaugă peste 70 de studii publicate în reviste de specialitate şi antologii, zeci de articole, recenzii, apărute în presa cotidiană locală sau în reviste de cultură de pe întreg cuprinsul ţării, interviuri în media audio-vizuală.
Note
1 Înfiinţată în anul 1961, ca Institut Pedagogic de 3 ani, îşi schimbă denumirea în Institut de Învăţământ Superior (1972-1984).
2 De asemenea, coordonează Colecţia Universitas a Editurii clujene Mega şi face parte din colegiul de redacţie al revistei chişinăuiene „Limba Română”.