Şcoala de Vară – un proiect augural al interculturalităţii în Europa de Est
Pentru tipar;)
;)
;)
În perioada 25 august – 14 septembrie 2011, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” a avut onoarea de a găzdui cea de-a III-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară „Migraţie, minorităţi, drepturile omului – probleme sociopolitice în statele vecine ale Uniunii Europene: Republica Moldova şi Ucraina”, care a adus la Chişinău (şi Odesa) 17 participanţi de origine germană, licenţiaţi în politologie, drept, studii europene, relaţii internaţionale sau romanistică, având motivaţii dintre cele mai diverse pentru experienţa unui schimb cultural de excepţie.
Şcoala de Vară este organizată de către Moldova – Institut Leipzig e.V. şi AQA Logistic & Consulting în colaborare cu Forumul Moldo-German şi Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău, cu sprijinul financiar al binecunoscutului Serviciu German de Schimb Academic (DAAD), reprezentat de Irina Petzold-Ţurcanu, responsabil program DAAD pentru Moldova, Ucraina şi România. Iniţiat în anul 2009 de Preşedintele Moldova – Institut Leipzig, profesorul Klaus Bochmann, proiectul augural al Şcolii de Vară are ca obiectiv central crearea unei punţi de legătură între tinerii din aceste ţări, sporind interesul studenţilor şi doctoranzilor din Germania pentru Republica Moldova şi pentru limba română, interes generat în plus de complexitatea procesului de realizare a aspiraţiilor de democratizare socioculturală şi de integrare europeană, cu imperativul respectării drepturilor omului ca valori europene fundamentale. Mobilul programului este perspectiva de lungă durată a interrelaţionării culturale. Ghidând aprofundarea dialogului moldo-german, acesta favorizează dezvoltarea unei reţele de multiplicatori în rândul comunităţii academice germane şi moldoveneşti, care vor avea un aport deosebit de important în accelerarea evoluţiei unor state aflate la răscruce de istorie.
Şcoala de Vară a inclus, printre numeroasele întruniri ale participanţilor cu reprezentanţii diferitor instituţii guvernamentale şi organizaţii ale societăţii civile, un grafic mobilizant de studiere rapidă şi interactivă a limbii române cu profesorii Casei Limbii Române Alexei Axan şi Violeta Neamţu-Axan, care au regizat scenarii ingenioase în cadrul orelor, aplicând apreciata metodă de însuşire a românei prin română şi captând cu maximă eficienţă atenţia studenţilor străini, care au fost antrenaţi în perioada sejurului din Republica Moldova într-un program extrem de solicitant.
Participanţii Şcolii au manifestat un interes sporit şi pentru cursul de literatură şi civilizaţie românească predat de dr. hab., conf. univ. Ana Bantoş, punctând mai ales posibilitatea de a studia aici lucruri pe care este imposibil să le afle în altă parte. Despre activitatea desfăşurată şi despre comunicarea cu aceşti studenţi deosebiţi doamna profesoară a menţionat: „Stagiarii germani participanţi la Şcoala de Vară din anul acesta, în faţa cărora am susţinut un curs de Literatura română şi comparată, mi-au lăsat o impresie foarte bună, în primul rând, prin deschiderea şi dorinţa lor de a cunoaşte destinul şi situaţia actuală a literaturii şi culturii din Estul Europei. Fiind relativ buni vorbitori de limba română şi având dorinţa de a-şi perfecţiona cunoaşterea limbii, ei manifestă un interes care merită a fi susţinut în continuare pentru a-i face să înţeleagă, pe de o parte, orientarea etnocentrică, mai cu seamă din perioada ex-sovietică, şi, pe de altă parte, deschiderea spre dialogul nostru cu alte literaturi şi culturi. Faptul că există multiple aspecte care necesită a fi disociate cu multă luare aminte, ţinând cont de experienţele prin care a trecut şi trece atât Germania, cât şi spaţiul dintre Prut şi Nistru, numit astăzi Republica Moldova, este un argument forte în favoarea Şcolii de Vară, care cu siguranţă contribuie la normalizarea situaţiei, nu doar în sensul extinderii privirii orientate spre celălalt şi al descoperirii multiculturalităţii, dar şi al însuşirii de către occidentali a unei părţi variabile de românitate, care acum, după căderea comunismului, a devenit mult mai accesibilă. Toate acestea ţin de pregătirea unei noi vieţi în comun, în cadrul european, la constituirea căreia, cu siguranţă, vor contribui şi tinerii de astăzi. Aceasta mă face să cred că instruirea tinerilor prin intermediul Şcolilor de Vară de acest fel sunt o necesitate dictată de timpul în care trăim”.
Prestigiul şi amploarea acţiunilor din cadrul Şcolii de Vară au fost augmentate şi de participarea directorului Institutului Cultural Român „M. Eminescu” de la Chişinău, Petre Guran, care a susţinut cu generozitate ideea dialogului internaţional al valorilor, integrându-i pe vizitatorii străini în atmosfera de recuperare a trecutului românilor prin inaugurarea expoziţiei la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie a stindardului liturgic al voievodului canonizat Ştefan cel Mare. Pe aceeaşi undă a deschiderii interculturale şi, în speţă, a deregionalizării literaturii din Republica Moldova s-a situat şi festivitatea de lansare a volumului de versuri ale lui Grigore Vieru, Cele mai frumoase poezii / Die Schönsten Gedichte, traduse exemplar în limba germană de profesorul Ion Mărgineanu, care a explicat unui mediu propice (nativilor români şi nativilor germani) subtilităţile transpunerii limbajului poetic dintr-o limbă în alta, subliniind virtuţile unei literaturi necunoscute.
La ora de totalizare, înmânând studenţilor certificatele de participare şi activitate fructuoasă, Vasile Dumbravă, vicepreşedinte al Moldova – Institut Leipzig, a rostit următoarele: „Vă îndemn să continuaţi ceea ce aţi început să faceţi aici, pentru că o limbă se învaţă continuu, precum bine ştiţi, iar dinamica realităţilor culturale, politice, sociale etc. din întreaga lume ne solicită multă competenţă, perseverenţă, flexibilitate a gândirii, pe care mă bucur să le obţinem împreună, prin frumoasa noastră colaborare”.
Alexandru Bantoş, directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, implicat în mod direct şi activ în desfăşurarea proiectului, a accentuat în mesajul adresat tinerilor disponibilitatea totală a conlucrării, reiterând invitaţia de a vizita oricând Centrul Didactic pentru a realiza aici noi proiecte.
Participanţii Şcolii au lăsat, de asemenea, diverse şi numeroase mesaje organizatorilor sau cetăţenilor moldoveni. Iată ce a afirmat Susanne Paul de la München, masterandă la Politologie: „Activităţile Şcolii de Vară au demonstrat o colaborare frumoasă dintre mai multe instituţii, tratând cele trei probleme: migraţia, minorităţile şi drepturile omului. Foarte utile ne-au fost cursurile şi excursiile prin Chişinău, la Orheiul Vechi şi în Transnistria, teoria şi practica căpătând o deplină armonizare. Cunoştinţele pe care le-am obţinut îmi sunt de mare folos în compararea evenimentelor politice şi culturale de azi cu cele de pe timpul fostei U.R.S.S. Şcoala de Vară mi-a generat ideea unui proiect de extindere a relaţiilor noastre cu această ţară şi gândul de a elabora în cel mai scurt timp un studiu pe care îl voi publica mai întâi în revista «Limba Română» de la Chişinău”. Helga Zichner de la Leipzig, care activează în domeniul geografiei regionale (Europa de Est), al studiilor culturale şi al politicii Uniunii Europene, una dintre cele mai bune cunoscătoare a limbii române din grupul studenţilor germani, a estimat că „această mică baie de limbă română, de cultură şi civilizaţie din cadrul cursurilor a fost absolut necesară pentru activitatea mea”, menţionând însă că „în timpul sejurului nostru am realizat, în acelaşi timp, că pentru a desfăşura un proiect de cercetare în această regiune vom fi nevoiţi să atragem şi colegi care stăpânesc limba rusă. Mi-am propus însămi să învăţ cel puţin câteva fraze în această limbă şi, sinceră să fiu, îi invidiez pe cei care le ştiu pe ambele – moldovenii, ruşii şi ucrainenii din Moldova. Este un avantaj major pentru înţelegerea şi soluţionarea unor probleme – care am observat că există – legate de rolul limbilor vorbite aici. Nu mă aşteptam ca situaţia lingvistică să fie atât de politizată (...). Şcoala de Vară lasă numeroase întrebări deschise şi mă bucur foarte mult că voi reveni la anul pentru a continua”. Alessandra Malli de la Leipzig care studiază relaţiile interculturale a remarcat că: „Dintre toate aspectele cultural-politice abordate în cadrul Şcolii de Vară la care am participat cu interes, cel mai mult m-a atras problema migraţiei forţei de muncă şi relaţiile intersociale care marchează mentalitatea umană. La Chişinău mi-am clarificat viziunea privind activitatea academică şi multiplele tensiuni politico-sociale din spaţiul pruto-nistrean. Nu ştiu dacă aş mai avea sugestii pentru completarea programului, întrucât organizatorii au gândit un proiect pe care-l consider foarte intensiv şi compact”. Şi Nina Thurman de la Dresda, studentă la medicină şi fizică, s-a arătat încântată de aflarea la Chişinău: „Studiile mele nu ţin de politică şi cultură, cu toate acestea realitatea socială din Moldova, de care am luat cunoştinţă aici, m-a impresionat în mod deosebit”. IarDagmar Olszewski, interesat de politica europeană, a declarat chiar că: „Experienţa pe care am avut-o aici mă va însoţi toată viaţa. Două componente au fost esenţiale în activitatea Şcolii la care am luat parte: aspectul informativ şi problematica societăţii moldoveneşti. Viaţa cotidiană în oraş ne-a creat posibilitatea să culegem impresii vii despre această ţară”.
Perioada de desfăşurare a programului german a coincis cu producerea la Chişinău a unor evenimente festive de interes naţional, dar şi internaţional, precum au dovedit-o implicarea studenţilor străini. Participările la fastuoasa aniversare a douăzecea de la declararea independenţei Republicii Moldova, la sărbătoarea „Limba noastră cea română”, la inaugurarea expoziţiei în cadrul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie a unuia dintre cele mai valoroase obiecte patrimoniale româneşti – stindardul liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare –, adus în premieră de la Bucureşti la Chişinău, acestea la un loc, raportate la evenimentele dezastruoase din aprilie 2009, au prilejuit momente unice în care discuţiile pe marginea valorilor democratice ale Republicii Moldova, promovate de jure şi de facto, au atins o maximă tensiune, care au pus în evidenţă seria lungă a problemelor societăţii pe care intenţionăm să o reformăm, potenţialul şi perspectivele acestui spaţiu cultural-politic. Astfel, abordarea teoretico-practică a realităţilor noastre a înregistrat dimensiuni diverse şi foarte relevante. În acest context, echipa revistei „Limba Română” lansează proiectul unei ediţii dedicate integral relațiilor moldo(româno)-germane – numărul 11-12 al acestui an –, care va conţine studii, interviuri, relatări ample realizate în cadrul Şcolii de Vară „Migraţie, minorităţi, drepturile omului – probleme sociopolitice în statele vecine ale Uniunii Europene: Republica Moldova şi Ucraina”, precum şi articole care ilustrează istoricul interacţiunii noastre culturale şi artistice.