Biblioteca şcolară – centru de informare şi instruire
Pentru tiparBiblioteca şcolară este o componentă esenţială a oricărei strategii pe termen lung de alfabetizare, educaţie, informare şi dezvoltare economică, socială şi culturală... Are nevoie de o finanţare suficientă şi regulată pentru a putea dispune de personal bine format, de documente, tehnologii şi echipamente... Biblioteca şcolară este un partener esenţial al reţelei locale, regionale şi naţionale de biblioteci şi centre de informare.
Manifestul UNESCO pentru bibliotecile şcolare
Misiunea bibliotecii şcolare. Biblioteca şcolară, organizată în cadrul instituţiei de învăţământ preuniversitar, care satisface nevoile de informare şi documentare ale elevilor şi cadrelor didactice, cuprinde o colecţie de documente şi alte materiale purtătoare de informaţii.
Bibliotecile şcolare sunt parte integrantă a sistemului de instruire, formare şi educaţie în virtutea funcţiei acestora – info-documentară – de valorificare a fondului de carte, sprijinind procesul de educaţie şi formare desfăşurat în instituţiile şcolare de care aparţin. (Manifestul bibliotecilor şcolare, redactat de IFLA şi aprobat de UNESCO în anul 2002, site-ul ABRM http://www.abrm.md)
Potrivit Regulamentului – cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor din învăţământul preuniversitar şi conform Hotărârii nr. 1.10 din 8 noiembrie 2002 a Colegiului Ministerului Educaţiei „Cu privire la cadrul de reglementare a organizării şi desfăşurării activităţii bibliotecilor din învăţământul preuniversitar”, bibliotecii şcolare i se impune realizarea următoarelor obiective: susţinerea informaţională a programelor de învăţământ; constituirea şi completarea unei colecţii enciclopedice reprezentative; asigurarea accesului utilizatorilor la informaţii şi servicii ce ţin de procesul de studiu; promovarea lecturii şi a valorilor cultural naţionale şi universale; instruirea utilizatorilor în scopul formării culturii informaţionale.
Un rol important în realizarea misiunii şi a obiectivelor invocate îi revine bibliotecarului care îi consiliază pe elevi să utilizeze eficient sursele documentare de orice tip, de la cele imprimate la cele electronice, staţionar sau la distanţă.
Situaţia sistemului de biblioteci şcolare din Republica Moldova. La începutul acestui mileniu în plină edificare a societăţii informaţionale, asemenea instituţii şi personalul lor s-au pomenit în cea mai dificilă situaţie, fiind azi cele mai vulnerabile şi puternic afectate de austeritatea financiară, dar nu numai. Statutul inadecvat al bibliotecii şi bibliotecarului în şcoală, lipsa de susţinere din partea administraţiei şcolii, atribuirea unor funcţii nespecifice bibliotecii, salariile mici şi alţi factori de ordin material şi moral determină fluctuaţia sporită a cadrelor în bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
Consiliul Biblioteconomic Naţional, Consiliul Director al bibliotecilor din instituţiile de învăţământ superior, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova sunt îngrijoraţi de situaţia bibliotecilor şcolare deoarece lipsesc datele statistice despre numărul bibliotecilor din învăţământul preuniversitar de pe întreg teritoriul republicii noastre.
Implicarea Ministerului Educaţiei şi Tineretului în anul 2004, delegarea responsabilităţilor de a colecta şi sintetiza datele statistice celor două centre biblioteconomice: Biblioteca Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, ex-director regretata Raisa Căldare, actualmente Ecaterina Scherlet (mun. Chişinău şi 17 raioane), şi Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, director Elena Harconiţa (mun. Bălţi şi 15 raioane), a schimbat situaţia, orientând-o spre evidenţă, totalizare, analiză, sintetizare şi, sperăm noi, spre susţinere, implicare şi ameliorare.
Date generale. Număr de biblioteci. În 2010, conform datelor statistice, în Republica Moldova erau 1.442 de biblioteci şcolare: municipale – 194, urbane – 183 şi rurale – 1.065.
După forma organizatorico-juridică: 1.427 de biblioteci funcţionează în şcolile de stat şi 15 – în cele private. Se află în locaţii speciale – 152, reamenajate – 1.290, proprii – 1.433, arendate – 9.
După starea tehnică: 496 de biblioteci necesită reparaţii capitale; se află în stare avariată – 17 (raioanele Anenii Noi, Căuşeni, Drochia, Donduşeni, Edineţ, Soroca, Ocniţa, Şoldăneşti, Taraclia, Ungheni, Vulcăneşti).
Toate bibliotecile şcolare ocupă o suprafaţă de 74.363,2 m2. Fiecăreia dintre acestea îi revine în medie câte 52 m2, fiecărui cititor – 0,17 m2 (normele prescrise pentru bibliotecile publice fiind de 2,8 m2).
Conform mărimii fondului de carte deţinut, cele mai multe biblioteci sunt de categoria a IV-a – 842 de instituţii, cu colecţii de la 10.001 până la 100.000 de volume. Categoria a III-a (de la 5.001 până la 10.000) – 414; categoria a II-a – 163, colecţii – până la 5.000 de volume, categoria I – 23 de biblioteci cu colecţii de până la 2.000 de volume. În Republica Moldova nu există biblioteci şcolare de categoria V-VII, cu colecţii de carte mai mult de 100.000 de volume.
Confruntând datele statistice din 2010 cu cele din 2005, constatăm că s-a redus numărul de biblioteci cu 24, având în vedere optimizările produse în învăţământ.
Bibliotecile şcolare dispun de 15.534 de locuri în sălile de lectură, aşa încât în medie un loc revine unui număr de circa 32 de elevi (normele recomandă 5 elevi pentru un loc).
Ce finanţare au avut în anul 2010 cele 1.442 de biblioteci şcolare din subordinea Ministerului Educaţiei? Dispun ele, oare, de personal bine instruit? Ce varietate de documente oferă astăzi aceste instituţii celor 429.863 de utilizatori care le-au vizitat anul trecut de 5.294.123 ori, împrumutând 10.148.418 de documente? Ce fel de tehnologii şi echipamente utilizează bibliotecile şcolare în această perioadă de trecere de la societatea informaţională la societatea cunoaşterii? La ce etapă de dezvoltare se află bibliotecile şcolare în Republica Moldova, în care din anul 2006 este declarată guvernarea electronică (Hot. Guv. nr. 833 din 28 iunie 2006), în contextul edificării Societăţii Informaţionale „Moldova Electronică” (Hot. Guv. nr. 255 din 9 martie 2005)?
Colecţii. Bibliotecile şcolare deţin 21.845.551 de unităţi materiale: dintre ele 10.146.916 ori 46% sunt manuale. Publicaţiile ştiinţifice, beletristica şi serialele constituie 54% sau 11.698.635 de exemplare.
Fiecărui elev îi revin câte 51 de cărţi: 24 de manuale şi 27 de documente ştiinţifice, de beletristică şi periodice. Documentele în limba română numără 13.537.151 de volume ori 61% din colecţia totală.
Achiziţii: publicaţii ştiinţifice, beletristică, periodice, manuale. În anul 2010 bibliotecile şi-au completat fondurile cu 1.461.841 de volume, dintre care 85% (1.247.376) sunt manuale şcolare şi doar 15% (214.465) – literatură ştiinţifică, beletristică, seriale, în limba română 907.080 (62%), per utilizator – 3,4 exemplare (dintre care 2,9 manuale).
În ultimii ani unele biblioteci au achiziţionat nu numai documente tradiţionale, ci şi casete audio, video, astfel încât bibliotecile şcolare să contribuie plenar la susţinerea societăţii informaţionale.
Totuşi achiziţiile de carte sunt nesemnificative în comparaţie cu decontările efectuate, sursele prioritare ale fondului de carte rămânând donaţiile. Cea mai valoroasă donaţie de carte a avut loc în anul 2005, când, cu sprijinul Băncii Mondiale, bibliotecile şcolare au primit loturi importante de cărţi, inclusiv de beletristică. Dar acestea nu pot satisface totalmente cerinţele de lectură ale elevilor şi profesorilor, căci în afară de literatura necesară conform programelor de învăţământ, mai este nevoie de literatură artistică variată, de apariţii periodice.
În toate bibliotecile s-au făcut 15.037 de abonamente la publicaţii periodice (în 2005 – 14.012), inclusiv la 6.489 de titluri de reviste şi 8.548 de titluri de ziare. Fiecare bibliotecă a abonat, în medie, câte 10 titluri (în anul 2005 – 9 titluri).
Pe parcursul anului au fost eliminate din colecţii documente depăşite fizic şi moral, 1.175.359 de exemplare, dintre care 68% (795.051) sunt manuale. În Republica Moldova frecvenţa de înnoire a stocului de carte este de 15 ani, dar dacă excludem achiziţiile de manuale, ajungem la 55 de ani. De precizat că cifra acceptată de bibliotecile europene este de 7-10 ani.
Utilizare şi utilizatori. De colecţiile şi serviciile bibliotecilor şcolare beneficiază 429.863 de utilizatori (inclusiv copii cu vârsta de până la 16 ani – 324.791 [76%]) care au vizitat bibliotecile de 5.294.123 ori, dintre care 4.235.765 intrări ale copiilor de până la 16 ani. Aşadar, per utilizator au fost înregistrate circa 12 intrări. Statisticile confirmă că numărul de cititori a scăzut semnificativ de la 519.787 în anul 2005 la 429.863 în anul 2010.
Tranzacţiile de împrumut, de asemenea, s-au redus de la 12.045.414 în anul 2005 la 10.148.418 documente în anul 2010, inclusiv în limba română – 7.387.008 (73%), realizate de copii cu vârsta de până la 16 ani – 7.898.558 (78%). Potrivit datelor statistice, în 2010 au fost împrumutate documente per capita – 24, documente per angajat – 6.663, documente per vizită – 2.
Un indice clasic, care vorbeşte despre circulaţia colecţiei – 0,46 (în anul 2005 – 0,43), confirmă nu numai gradul de utilizare a colecţiei, dar şi calitatea acesteia.
Statisticile indică o diminuare continuă a natalităţii în Republica Moldova, prin urmare şi numărul de elevi înregistrează o scădere. Astfel, toţi indicatorii privind utilizarea resurselor bibliotecare sunt în descreştere.
Servicii electronice. Azi, în era tehnologiilor informaţionale, probabil, nu există şcoală în care nu ar fi clase de calculatoare, iar cele 1.442 de biblioteci şcolare sunt dotate doar cu 161 de computere (în anul 2005 – 15), dintre care 54 destinate utilizatorului copil, conectate la internet – 40, număr de imprimante – 16.
Biblioteca şcolară trebuie să fie dotată cel puţin cu un calculator cu acces la internet, ceea ce ar facilita elaborarea site-ului / blogului bibliotecii; crearea de noi servicii; difuzarea şi partajarea conţinuturilor educaţionale; utilizarea reţelelor sociale pentru comunicarea / distribuirea informaţiei în regim online pentru noua generaţie de utilizatori.
Implementarea Proiectului SIBIMOL presupune asigurarea accesului tuturor utilizatorilor la catalogul colectiv, la bazele de date şi la resursele electronice ale ţărilor lumii. Beneficiarii SIBIMOL-ului vor fi cei peste 1 mln. 800 de mii de cititori ai bibliotecilor din Republica Moldova, urmând să se extindă şi pe contul utilizatorilor din şcoli. Deci se impune categoric dotarea cu echipament tehnic modern şi conectarea bibliotecii şcolare la internet.
Personalul. În anul 2010, în cele 1.442 de biblioteci şcolare din republică activau 1.523 de bibliotecari (în anul 2005 – 1.575 de angajaţi). De remarcat că 777 de persoane sau 51% din numărul total al salariaţilor au studii superioare şi doar 199 – studii superioare de specialitate. Totodată, 746 de angajaţi sunt cu studii medii, iar 247 – medii de specialitate. La începutul anului 2011 doar 26% ori 389 de bibliotecari şcolari deţineau grade de calificare obţinute în urma atestării. De altfel, statisticile sunt îngrijoratoare: numărul specialiştilor în domeniu este în descreştere, iar în funcţia de bibliotecar şcolar este angajat personal necalificat, prejudiciind imaginea, buna activitate şi recunoaşterea ca partener de studii a bibliotecilor şcolare.
Cu regret, această meserie nu mai este competitivă şi atractivă pe piaţa muncii din Republica Moldova, motiv pentru care în anul curent nu s-a format nicio grupă academică, unica specialitate din domeniul biblioteconomiei şi asistenţei informaţionale fiind pe cale de lichidare.