Deposedări abuzive de bunuri ale românilor de la Est de Prut în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941
Pentru tiparImpactul factorului geopolitic, militar rus şi sovietic asupra destinului poporului român a fost unul devastator de-a lungul celor 300 de ani, din momentul când spaţiul românesc devine o ţintă predilectă a intereselor ruseşti. După cum bine se cunoaşte, Petru I a fost primul dintre încoronaţii de la Sankt Petersburg şi Moscova care a întreprins prima acţiune militară în teritoriile româneşti (aşa-numita campanie de la Prut din vara anului 1711, – de fapt, primul război purtat de ruşi şi otomani în Principatele Române, soldat cu o înfrângere a oştirilor moldo-ruse, cu mii de victime în rândul populaţiei autohtone, cu exilul forţat, în Rusia, al câtorva mii de români, inclusiv al lui Dimitrie Cantemir, cu amputarea ţinutului Hotin din trupul Ţării Moldovei şi transformarea acestuia în raia turcească). Au urmat încă 12 campanii militare ale ruşilor în teritoriile româneşti. Majoritatea lor covârşitoare, determinând o durată de câţiva ani de prezenţă militară străină în Principate, era însoţită, de regulă, de incontrolabile valuri ale deceselor în rândul populaţiei băştinaşe, mai ales din cauza epidemiilor frecvente ce se declanşau în timpul războaielor ruso-turce.
Pierderi enorme s-au înregistrat şi în rândul populaţiei active, al celora ce se înregimentau în armata rusă în calitate de voluntari şi participau la operaţiunile militare, alături de ruşi, împotriva otomanilor. Aproape toate războaiele ruso-turce aveau ca repercusiune exodul de populaţie românească din Principatele Române, condiţionat anume de voluntarii ce au luptat în componenţa armatelor ruse, dar şi de reprezentanţii altor categorii de cetăţeni, care erau ademeniţi cu promisiuni generoase din partea ruşilor de a fi împroprietăriţi cu terenuri întinse în regiunea nord-pontică, un teritoriu aproape pustiu, din cauza unei acute lipse de securitate. Repopularea preponderent cu români a acestei vaste regiuni, pe care autorităţile ruse au botezat-o Novorosia, dar căreia au vrut să-i spună iniţial Novaia Moldavia (Moldovă Nouă), în virtutea pregnanţei numerice a elementului românesc, a cauzat alte diminuări numerice înregistrate de poporul român, ca urmare a promovării intereselor geopolitice ruseşti la Dunărea de Jos. Din rândul românilor stabiliţi în Novorosia, care au ctitorit aici peste 300 de localităţi, au fost alcătuite câteva regimente de cavalerie uşoară în armata rusă, care, mult timp, au constituit unităţile de şoc ale acesteia. Astfel, mii de etnici români înrolaţi au căzut pe câmpul de luptă de dragul unor interese străine.
Un alt gen de pierderi înregistrate de români de pe urma prezenţei militare ruseşti în teritoriile româneşti, a ocupaţiei ruse, au fost cele de ordin economic. Estimarea lor nu s-a efectuat până în prezent, dar cercetarea acestui tip de prejudicii este întemeiat, măcar din simplul interes cognitiv. O investigaţie pertinentă ar scoate la iveală sume uriaşe, de câteva zeci, dacă nu chiar de sute de miliarde de dolari sau euro, reflectând toate prejudiciile suportate de poporul român. În perioada tuturor acestor războaie, fără nicio excepţie, economia Principatelor Române, din cauza politicilor dure de rechiziţie ale armatelor ruse de ocupaţie, a fost stoarsă de ultima picătură de sevă, ca urmare a unei totale subordonări intereselor trupelor invadatoare. Corvezi şi contribuţii deosebit de numeroase aveau de suportat toate categoriile sociale din Principate. Reparaţia drumurilor, a podurilor, a fortificaţiilor, cărăuşia, încartiruirea, furnizarea de cereale, alte produse alimentare, a furajelor constituiau doar o parte din obligaţiunile stabilite de armata rusă de ocupaţie pe care românii trebuiau să le onoreze. Preţurile de rechiziţie stabilite de autorităţile militare ruse erau departe de cele reale, pe care le dicta piaţa, sacrificiile diferenţiale suportându-le, în mod evident, economiile celor două Ţări Române, precum şi locuitorii acestora.
Apogeul politicilor de despuiere a populaţiei româneşti, derulate de-a lungul istoriei, l-a constituit jaful cumplit la care s-au dedat autorităţile sovietice de ocupaţie în perioada anilor 1940-1941 în teritoriile româneşti de la Est de Prut, anexate în urma ultimatumului sovietic repetat din 26 şi 28 iunie 1941. După ce au fost lichidate toate drepturile şi libertăţile de care populaţia oprimată se bucurase până atunci, a demarat procesul deposedării abuzive a acesteia de bunurile şi averile agonisite prin muncă cinstită. Din primele zile, autorităţile sovietice au procedat la săvârşirea unui jaf fără precedent, operând confiscarea întreprinderilor industriale, a băncilor, a transportului feroviar, aerian, fluvial, a camioanelor, a autobuzelor, a tramvaielor, a mijloacelor de telecomunicaţie, a unităţilor comerciale, a hotelurilor, a imobilelor mari. Proprietarii lipsiţi de bunuri au fost declaraţi „duşmani ai poporului” şi condamnaţi la ani grei de izolare în lagărele de concentrare sau deportaţi ulterior în Siberia şi Kazahstanul de Sud.
În vara şi toamna anului 1940 au fost jefuite categoriile de ţărani înstăriţi, cărora le-au fost confiscate „surplusuri” de teren arabil, distribuit apoi unor categorii de ţărani „fără de pământ şi cu puţin pământ”. Cu mici excepţii, aceştia alcătuiau o pătură nu prea obişnuită cu munca ogorului şi care se despărţise prea uşor de latifundiile acordate de către Statul Român în timpul reformei agrare din anii 1921-1923.
Acordul final al dramei cumplite a românilor de la Est de Prut, pe durata primului an de ocupaţie sovietică, l-au constituit deposedările abuzive de bunuri mobile şi imobile a zeci de mii de familii în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 şi deportarea lor în Siberia şi Kazahstanul de Sud, capii acestora fiind internaţi în lagărele morţii, subordonate NKVD-ului sovietic.
Propunem în anexă spre atenţia cititorilor un document foarte sugestiv despre ce a însemnat despuierea de bunuri mobile şi imobile de către sovietici a familiilor de basarabeni şi bucovineni la 13 iunie 1941, în noaptea când a fost pusă pe rol operaţiunea de deportare în Siberia şi Kazahstanul de Sud a celor peste 32.000 de persoane din teritoriile româneşti, încorporate forţat imperiului sovietic în vara anului 1940. În baza exemplului satului Călăraşi, cititorul poate să-şi creeze o imagine clară despre drama trăită de către miile de familii, care, într-o singură noapte, şi-au pierdut toată averea agonisită prin muncă cinstită, de-a lungul câtorva decenii, inclusiv terenurile arabile de mai multe hectare obţinute de la autorităţile române la începutul anilor ’20. Tabelul ce include datele sistematizate pe capitole constituie un tablou exhaustiv al gospodăriilor familiilor din acest sat, supuse deposedărilor abuzive şi ulterioarei deportări. Aici sunt indicate suprafeţele de pământ arabil de care dispuneau basarabenii, alte proprietăţi imobile, dar şi numărul exact de cabaline şi bovine pe care le aveau în curţi.
Aşa cum putem lesne remarca şi în acest document, hotărârea autorităţilor de ocupaţie i-a vizat pe cei mai harnici, mai întreprinzători gospodari din spaţiul rural, pe cei care erau un model demn de urmat pentru restul locuitorilor.
De asemenea, tabelul conţine şi menţiunea despre numărul exact al membrilor familiilor deposedate de averi, specificarea privind vârsta copiilor, dar şi apartenenţa lor etnică. Observăm că, în afară de români deposedaţi de bunuri şi deportaţi, care constituie majoritatea din această localitate, aici figurează şi etnici evrei şi ruşi, o parte din această categorie având, se pare, origini poloneze. Cel puţin, acest lucru sugerează numele lor.
|
№№ d/o
|
Numele, prenumele, patronimicul
|
Anul naşterii
|
Naţionalitatea
|
Cetăţenia
|
Situaţia
familială
|
Situaţia materială
|
Surse de existenţă
|
Adresa domiciliu
|
Membru al căror partide
|
|||||||||||
|
Pământ (ha)
|
case
|
boi
|
cai
|
vaci
|
oi
|
porci
|
Prune uscate
|
Lucrători perman.
|
Sezonieri
|
|||||||||||
|
inclusiv
|
||||||||||||||||||||
|
Total
|
Viţă-de-vie
|
Livadă
|
||||||||||||||||||
|
1.
|
Bătrâncea Petru Manoilovici
|
1894
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Teodosia – 42 de ani, 6 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 20 de ani
|
14,8
|
1
|
1
|
1
|
2
|
–
|
1
|
20
|
3
|
|
1
|
10
|
agricultură
|
s.
Călăraşi
|
liberal
|
|
2.
|
Arapac Gheorghe Alexandrovici
|
1883
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Parascovia – 52 de ani, 2 copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani
|
11
|
0,80
|
2,40
|
1
|
–
|
2
|
1
|
30
|
4
|
|
2
|
12
|
agricultură
|
s.
Călă-
raşi
|
PNL Gh. Brătianu
|
|
3.
|
Cofari Nicolae Gheorghievici
|
1882
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Alexandra – 51 de ani, fiica Suzana de 14, Аna de12 ani
|
16
|
0,90
|
3
|
2
|
–
|
3
|
2
|
50
|
10
|
|
4
|
20
|
agricultură
|
с. s.
Călă-
raşi
|
liberal
|
|
4.
|
Căpitan Vasile Vasilievici
|
1883
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Ana,
3 copii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 19 ani |
14,7
|
1
|
3,50
|
2
|
2
|
–
|
2
|
50
|
5
|
|
2
|
10
|
agricultură
|
s.
Călă-
raşi
|
Averescu
|
|
5.
|
Trifan Simion Vasilievici
|
1902
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Reveca de 40 de ani, 5 copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 15 ani
|
13
|
1
|
5
|
3
|
–
|
3
|
2
|
30
|
6
|
1
|
5
|
15
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
6.
|
Burlacu Hristofor Fiodorovici
|
1897
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Alexandra de 33 de ani, 7 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 18 ani
|
13,3
|
0,40
|
2
|
2
|
2
|
–
|
2
|
50
|
5
|
|
2
|
6
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
ţărănist
|
|
7.
|
Stratan Manoil Gheorghievici
|
1885
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Anastasia de 50 de ani, 2 copii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 20 de ani
|
12
|
0,80
|
2
|
2
|
–
|
2
|
2
|
–
|
10
|
|
2
|
8
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
8.
|
Trifan Alexandru Vasilievici
|
1910
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Maria, de 27 de ani,
2 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 2 ani |
12
|
0,60
|
4
|
1
|
|
2
|
1
|
–
|
3
|
1
|
3
|
7
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
9.
|
Trifon Macari Ivanovici
|
1899
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Taisia, de 31 de ani,
6 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 13 ani |
14,20
|
0,60
|
0,40
|
1
|
2
|
–
|
2
|
20
|
3
|
|
2
|
12
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
10.
|
Trifon Vasile Gheorghievici
|
1907
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Lucheria de 33 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 13 ani |
20,50
|
1,20
|
2,40
|
2
|
2
|
–
|
2
|
20
|
4
|
|
2
|
15
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
11.
|
Gavriliţă Ion Ivanovici
|
1882
|
mold.
|
URSS
|
Soţia de 50 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 20 de ani
|
11,20
|
1
|
2
|
1
|
2
|
–
|
2
|
20
|
4
|
|
2
|
10
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
Averescu
|
|
12.
|
Drăniceri Marina Ivanovna
|
1892
|
mold.
|
URSS
|
8 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 17 ani
|
11,20
|
0,80
|
4,40
|
1
|
2
|
–
|
2
|
30
|
5
|
|
5
|
18
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
Averescu
|
|
13.
|
Vlas Ion Gheorghievici
|
1903
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Natalia de 36 ani, 5 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 9 ani
|
12
|
1
|
2
|
1
|
–
|
2
|
2
|
80
|
4
|
|
2
|
10
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
14.
|
Gavriliţă Constantin Dimitrievici
|
1891
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Chira de 41 de ani, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 11şi 19 ani
|
11,60
|
0,40
|
2,50
|
2
|
2
|
–
|
2
|
30
|
4
|
|
2
|
10
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
ţărănist
|
|
15.
|
Norocos Andronic Ilici
|
1901
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Elizaveta de 37 de ani,
2 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani |
15,40
|
1
|
2
|
2
|
–
|
2
|
2
|
80
|
5
|
|
3
|
15
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
16.
|
Lipcan Ion Nicolaevici
|
1886
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Ana de 47 de ani, 8 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 25 de ani
|
21,60
|
2,90
|
5,50
|
2
|
–
|
4
|
3
|
60
|
5
|
1
|
6
|
25
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
17.
|
Trifon Anfilohie Vasilievici
|
1889
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Alexandra de 49 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între – 9 şi 19 ani
|
15,80
|
2
|
3
|
2
|
–
|
2
|
2
|
30
|
4
|
1
|
2
|
15
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
18.
|
Dodon Clementi Gheorghievici
|
1885
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Maria de 56 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 19 ani |
11,20
|
1
|
2
|
3
|
–
|
4
|
2
|
40
|
10
|
|
4
|
15
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
19.
|
Trifan Dionisie Vasilievici
|
1900
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Eugenia de 32 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 14 ani |
18
|
1,60
|
6,60
|
1
|
–
|
2
|
2
|
–
|
4
|
1
|
2
|
18
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
20.
|
Jomir Vasile Stepanovici
|
1875
|
mold.
|
URSS
|
Soţia de 60 de ani, 2 copii de 18 şi 20 de ani
|
12,40
|
1,30
|
3
|
1
|
–
|
2
|
1
|
30
|
5
|
|
2
|
11
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
21.
|
Leahu Ştefan Ivanovici
|
1895
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Frivonia de 42 de ani,
4 copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 17 ani |
13,20
|
0,40
|
2,40
|
2
|
2
|
–
|
1
|
30
|
4
|
|
3
|
12
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
22.
|
Trifon Pavel Vasilievici
|
1894
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Stepanida, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani
|
17,50
|
1
|
2
|
2
|
–
|
4
|
2
|
40
|
6
|
|
3
|
16
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
23.
|
Efros Arsenie Gheorghievici
|
1896
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Eugenia de 28 de ani, fiica Vasilisa (indescifrabil) ani
|
20
|
3
|
2,50
|
2
|
–
|
3
|
2
|
105
|
12
|
|
4
|
21
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
24.
|
Gavriliţă Simion Ivanovici
|
1906
|
mold.
|
URSS
|
Soţia şi 3 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani
|
12,8
|
1
|
1,50
|
1
|
–
|
2
|
2
|
30
|
4
|
|
2
|
12
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
25.
|
Gavriliţă Alexandru Ivanovici
|
1893
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Maria de 26 de ani, fiica Vera de 7 ani
|
13,5
|
0,50
|
0,40
|
1
|
–
|
2
|
2
|
42
|
7
|
|
3
|
13
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
26.
|
Stratu Serghei Stepanovici
|
1912
|
mold.
|
URSS
|
Soţia (...) 35 de ani, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 12 ani
|
12
|
1
|
4
|
1
|
–
|
2
|
1
|
24
|
|
|
3
|
6
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
27.
|
Trifan Vasile Gheorghievici
|
1860
|
mold.
|
URSS
|
(lipsesc datele)
|
11,4
|
3
|
1
|
1
|
–
|
4
|
2
|
57
|
6
|
|
14
|
42
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
28.
|
Norocos Ilie Ivanovici
|
1865
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Ecaterina de 61 de ani, fiul: Afanasie de 26 de ani
|
14,1
|
1,10
|
1,20
|
3
|
2
|
–
|
2
|
85
|
7
|
|
3
|
15
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
29.
|
Lupanov Gleb Mihailovici
|
1890
|
polonez
|
URSS
|
Soţia: Liudmila de 44 de ani
|
19,50
|
3
|
12
|
1
|
2
|
2
|
7
|
–
|
10
|
|
7
|
30
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
30.
|
Dodon Spiridon Ivanovici
|
1890
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Ecaterina de 49 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 24 de ani
|
15,7
|
3
|
10
|
2
|
–
|
2
|
2
|
65
|
7
|
1
|
5
|
26
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
ţărănist
|
|
31.
|
Lipcan Constantin Nicolaevici
|
1898
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Ecaterina, 42 de ani, 6 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani
|
28
|
2,80
|
4
|
2
|
2
|
2
|
4
|
120
|
10
|
1
|
5
|
28
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
32.
|
Lipcan Vasile (în România) Nicolaevici (fiul Grigore)
|
1924
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Ludmila, 17 ani, fratele Petru – 18 ani, sora – Varvara, de 20 de ani
|
36,2
|
4
|
5,60
|
4
|
2
|
2
|
7
|
145
|
15
|
1
|
8
|
34
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
tatăl liberal
|
|
33.
|
Nechifor Dionisie Gheorghevici
|
1885
|
mold.
|
URSS
|
Soţia
(lipsesc datele) |
13,8
|
–
|
7
|
1
|
–
|
2
|
1
|
–
|
32
|
|
2
|
10
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
34.
|
Jolcovschi Gheorghe Afanasievici
|
1903
|
rus
|
URSS
|
(lipsesc datele)
|
18
|
4
|
3
|
1
|
–
|
5
|
3
|
–
|
5
|
|
4
|
32
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
35.
|
Bătrâncea Lavrentie Mihailovici
|
1893
|
mold.
|
URSS
|
Soţia, a.n. 1896, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani
|
10,1
|
0,80
|
1
|
1
|
2
|
–
|
2
|
45
|
5
|
|
–
|
8
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
36.
|
Trifan Vasile Ivanovici
|
1881
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Ana de 49 de ani, 4 copii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 20 de ani
|
14,8
|
1,20
|
1,20
|
1
|
2
|
–
|
1
|
30
|
5
|
|
–
|
–
|
Arenda prop. păm.
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
37.
|
Amarie Toma Mihailovici
|
1889
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Elena de 53 de ani, 5 copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 26 de ani
|
10,5
|
1,40
|
0,70
|
1
|
–
|
2
|
1
|
–
|
2
|
|
–
|
5
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
38.
|
Odobescu Elena
|
1892
|
mold.
|
URSS
|
5 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 19 ani
|
11,4
|
0,60
|
1,20
|
2
|
2
|
–
|
1
|
35
|
3
|
|
2
|
8
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
39.
|
Băxănean Ana Constantinovna
|
1894
|
mold.
|
URSS
|
5 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 14 ani
|
10,4
|
0,40
|
1,20
|
1
|
2
|
–
|
2
|
25
|
3
|
|
2
|
10
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|
40.
|
Bleher Nahman Şumilovici
|
1882
|
evreu
|
URSS
|
Soţia: Haika de 57 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 23 de ani
|
magazin, rotaţie de capital de 200.000 lei, moară, oloiniţă, motor, 2 case, 3 cai
|
5
|
15
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
liberal gărzile
albe
|
|||||||||
|
41.
|
Zelinschi Leon Vladimirovici
|
1897
|
rus
|
URSS
|
Soţia: Tatiana, 45 de ani, 2 copii de 15 şi 17 ani
|
moară, oloiniţă, motor, 1 casă, 1 vacă
|
4
|
9
|
morărit
|
s. Călăraşi
|
liberal ţărănist
|
|||||||||
|
42.
|
Bleher Ianku Nahimovici
|
1913
|
evreu
|
URSS
|
Soţia: Hana,
28 de ani |
2 cai, mare speculant
|
|
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|||||||||
|
43.
|
Mainfeld Şmil Haimovici
|
1895
|
evreu
|
URSS
|
Soţia: Frodal,
49 de ani, fiul Iosif –15 ani, Tifle –14 ani |
1 casă, magazin 100.000 lei – rotaţie de capital, 2 cai
|
|
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|||||||||
|
44.
|
Bleher Strul Şumilovici
|
1895
|
evreu
|
URSS
|
Soţia: Pesea
de 46 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 ani |
magazin, 100.000 lei – rotaţie de capital
|
|
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|||||||||
|
45.
|
Mainfeld Lupu Haimovici
|
1911
|
evreu
|
URSS
|
Soţia: Roizel
de 27 de ani, fiul Zeilih – 3 ani |
1 casă, magazin, 100.000 lei – rotaţie de capital
|
|
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|||||||||
|
46.
|
Beleanski Şleer Şaevici
|
1887
|
evrei
|
URSS
|
Soţia: Hana,
48 de ani |
Moara în arendă
|
6
|
–
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|||||||||
|
47.
|
Solter Kopel
|
1865
|
evreu
|
URSS
|
Soţia: Estra de 65 de ani, fiul: Iosif de 34 de ani
|
Magazin, 300.000 lei – rotaţie de capital (casa naţionalizată)
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
?
|
|||||||||||
|
48.
|
Ţukerman Berku Mihelevici
|
1877
|
evreu
|
URSS
|
Soţia: Beila,
66 de ani, fiul Iaşa – 20 de ani |
2 case, una dintre ele – cu 2 nivele, magazin, uscătorie
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
?
|
|||||||||||
|
49.
|
Malah Haim Arn.
|
1877
|
evreu
|
URSS
|
Soţie nu are. Fiul: Fraim
de 29 de ani, fiica Riva de 25 de ani |
1 casă cu 2 nivele, magazin
|
speculă
|
s. Călăraşi
|
?
|
|||||||||||
|
50.
|
Burca Leon Gheorghievici
|
1894
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Maria de 38 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 21 de ani
|
1 casă, 3 ha de pământ, moară, 3 lucrători permanenţi
|
morărit
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
51.
|
Jornea Gheorghe Fiodorovici
|
1885
|
mold.
|
URSS
|
soţie
|
10 ha de pământ, 1 casă, 2 boi, 1 vacă, 25 oi, 5 porci, 1 lucrător permanent şi 7 sezonieri
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
liberal
|
|||||||||||
|
52.
|
Discant Vasili Artiomovici
|
1907
|
rus
|
URSS
|
Soţie, 25 ani,
2 copii de 1 şi 4 ani |
1 casă
|
dubălărit
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
53.
|
Amarie Filimon Ivanovici
|
1907
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Minodora, 29 ani
|
1 casă
|
învăţător
|
s. Călăraşi
|
F.R.N. (comand.)
|
|||||||||||
|
54.
|
Cebotari Nicolai Danilovici
|
1910
|
rus
|
URSS
|
Soţia: Ana
de 26 de ani, fiul Victor – 2 ani |
1 casă cu 2 nivele, 2 ha de livadă
|
învăţător
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
55.
|
Gavriliţă Ion Gheorghie-
vici
|
1895
|
mold.
|
URSS
|
Soţia şi 4 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 18 ani
|
2 casă, 3 ha de pământ
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
56.
|
Botezat Teodor Nicolaevici
|
1915
|
rus
|
URSS
|
–
|
–
|
învăţător
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
57.
|
Amarie Grigore Ivanovici
|
1911
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Eugenia de 19 ani, fiul Constantin – 2 ani
|
1 casă, 2 ha de pământ, 1 vacă, 1 cal
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
58.
|
Gaitan David Ivanovici
|
1913
|
mold.
|
URSS
|
–
|
1 casă, 1 ha de pământ
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
59.
|
Borş Nicolai Nicandrovici
|
1905
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Elena, 25 de ani, 3 copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 8 ani
|
1 casă, 2 ha de pământ
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
60.
|
Cucu Mihail Ivanovici
|
1907
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Maria
de 24 de ani |
1 casă, 2 ha de pământ
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
61.
|
Bulanţev Ion Sergheevici
|
1903
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Nadejda de 29 de ani
|
–
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
F.R.N.
|
|||||||||||
|
62.
|
Borş Ştefan Nicandrovici
|
1912
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Parascovia, 25 de ani,
un fiu de 1 an şi un fiu de 2 ani |
3 ha de pământ ,1 casă
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
63.
|
Padihovici Dmitri Franţovici
|
1878
|
rus
|
URSS
|
Soţia, 58 ani,
2 copii de 17 şi 25 de ani |
1 casă 3 ha de pământ, o mică cantină
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
cuzist
|
|||||||||||
|
64.
|
Botezat Trofim Grigorievici
|
1888
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Domnica de 37 ani, fiica Emilia de 19 ani
|
1 casă, magazin de mezeluri
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
garda F.R.N.
|
|||||||||||
|
65.
|
Scvorţov Alexandr Tihonovici
|
1902
|
rus
|
URSS
|
Soţia: Liudmila de 29 de ani
|
1 casă, magazin de mezeluri, 1 ha de pământ
|
agricultură
|
s. Călăraşi
|
garda F.R.N.
|
|||||||||||
|
66.
|
Munteanu Andrei Gheorghievici
|
1889
|
mold.
|
URSS
|
Soţia: Elena, fiul Vasile de 18 ani
|
Magazin de mezeluri
|
?
|
s. Călăraşi
|
F.R.N.
|
|||||||||||
Secretar (semnătura [indescifrabilă])
AMAI RM, Fond. 19, inv. 1, d. 2, f. 33-35