Caracteristica articulatorie şi acustică a diftongului central /’uə/ din limba engleză
Pentru tiparStatutul fonetico-fonematic şi natura fonetică a diftongului central englez /’uə/ este o temă actuală şi importantă din punct de vedere lingvistic şi metodico-didactic, deoarece acest diftong prezintă dificultăţi pentru vorbitorii de limba română. Predarea corectă şi efectivă a diftongilor centrali englezi necesită cercetări suplimentare cu scopul de a determina particularităţile lor articulatorii şi acustice ca: oscilografierea, spectrografierea, roentgencinematografierea.
Cercetătorii foneticieni definesc diftongul drept o îmbinare de două elemente vocalice rostite obligatoriu în cadrul uneia şi aceleiaşi silabe. Diftongii sunt formaţi din două elemente, dintre care primul este principal, accentuat şi formează silabă, iar cel de-al doilea este secundar, neaccentuat şi nu formează silabă. Pentru continuităţile compuse este caracteristic fenomenul de glisare – trecerea rapidă de la primul element la cel de-al doilea.
În limba engleză deosebim patru diftongi centrali clasici: /’uə/ /’iə/ /’εə/, /’ɔə/. Aceste continuităţi compuse, de regulă, se întâlnesc având accentul pe al doilea element /ə/, însă există cazuri, de asemenea, când ambele elemente sunt emise cu aceeaşi durată şi intensitate, iar consoanele situate în faţa acestor diftongi sunt articulate mai moale, fapt ce duce la modificarea nucleului acestor sunete compuse.
Studiul de faţa este o încercare de a prezenta sugestii metodico-didactice ce ţin de predarea diftongului /’uə/ şi are scopul de a preveni greşelile tipice ale elevilor şi studenţilor, care au tendinţa fie să palatalizeze primul monoftong [u], fie să-l prelungească şi să omită al doilea element al diftongului /’uə/.
Caracteristica generală. Diftongul englez /’uə/ este un sunet compus, de lungă durată, descendent, se pronunţă cu o singură intensitate şi accentul cade pe primul lui component /u/. Acest element este esenţial în structura diftongului /’uə/, formează centrul / nucleul diftongului, fiind pronunţat mai energic decât al doilea element, neaccentuat. La articularea şi pronunţarea lui /u/ buzele sunt întinse foarte puţin, corpul limbii se plasează înainte, iar partea ei mijlocie este ridicată, spaţiul dintre maxilare fiind destul de mic.
Diftongul [´uə], spre deosebire de toţi ceilalţi diftongi centrali englezi, apare în poziţie iniţială (rar): urd [uəd], Urdu [´uədu:], medială: cruel [krυəl], furious [´fjuərıəs], Stuart [´stjυət], lurid [´ljuərıd], mural [´mjυərəl], finală: boor [bυə], poor [pυə], sure [ʃυə], cure [kjυə], manual [´mænjυəl], individual [ındívıdjυəl].
Ortografia tradiţională engleză ne demonstrează că diftongul [’uə] este reprezentat grafemic prin unsprezece litere şi îmbinări de litere ce constituie fonografemograma acestuia:
|
/’uə/
|
ua: valuable – valoros, usual – obişnuit, usually – de obicei, manual – manual, manually – manual;
|
|
uu: vacuum – vid, continuum – continuu;
|
|
|
ure: endure – a îndura, adjure – a implora, embouchure – îmbucătură, vulture – corb, perjurer – sperjur, sure – sigur, surely – cu siguranţă, cure – a vindeca, assure – asigura, allure – a alura, injure – a răni;
|
|
|
uor: fluorspar – fluorină, Fluor hydrate – clorhidrat;
|
|
|
uo: fluorine – fluor, fluorescence – fluorescenţă;
|
|
|
u: assuring – asigurare, alluring – atrăgător, jury – juriu, lurid – de o strălucire nefirească, rural – rural, injurious – prejudiciabil;
|
|
|
oo: boor – ţăran, boorish – ţărănesc, moor – mlaştină, Moor – maur, mooring – dană de acostare, moorage – acostare, poor – sărac, poorer – mai sărac, poorest – cel mai sărac;
|
|
|
oor: boor – ţăran, poor – sărac, moors – mlaştini, boors – ţărani, moored – acostat, poorness – sărăcie;
|
|
|
our: amour – amor, sour dine – prânz acru, bourgeois – burghez, troubadour – trubadur, dour – dur, tour – tur, tourist – turist, tourbillion – tourbillion, toured – a călătorit, tournedos – turnedos, tourniquet – instrument de tortură, Tourneur – Turnedo, tourney – a lua parte la turnir, touring – tur-inel, gourd – tărtăcuţă;
|
|
|
eu:pleurisy – pleurezie;
|
|
|
ew: Jewry – evrei.
|
Caracteristica articulatorie. Rezultatele experimentale de ordin fiziologic şi acustic, precum şi analiza materialelor teoretice din domeniu permit să remarcăm că la articularea diftongului /’uə/ organele articulatorii îşi schimbă poziţia şi se caracterizează printr-o pronunţare glisantă. În sistemul organelor articulatorii ale rezonatorului bucal sunt înregistrate următoarele schimbări: maxilarul inferior se depărtează puţin de cel superior, distanţa dintre incisivii inferiori şi cei superiori fiind neînsemnată. Spaţiul dintre buze formează o fisură rotundă, asemănătoare cu cea care apare la pronunţarea monoftongilor englezi /o/ sau /u/. Poziţia maxilarilor şi a buzelor la articularea nucleului diftongului /’uə/ condiţionează schimbarea formei şi volumul rezonatorului labial şi bucal. Spre deosebire de cazul monoftongului /o/, volumul cavităţii bucale este mai mare la articularea monoftongului /u/. Vârful limbii coboară în jos spre alveolele incisivilor inferiori, iar spinăruşa limbii se ridică şi se retrage spre palatul moale. Datorită acestor schimbări se îngustează trecerea dintre palatul moale şi muşchiul limbii. Rezonatorul laringo-faringial la articularea monoftongului /u/ este mai îngust decât la cea a monoftongului /o/. Primul element al diftongului englez /’uə/ reprezintă un sunet vocalic posterior, avansat, închis, labial, asimetric.
La pronunţarea celui de-al doilea element /ə/ al diftongului poziţia organelor articulatorii suferă următoarea modificare: maxilarul inferior coboară, distanţa între buze se lărgeşte, limba este plasată în mod plat, la fel ca la pronunţarea monoftongului – fonem al limbii engleze /ə/. Maxilarele fiind semideschise, între buza superioară şi cea inferioară se formează o fisură de mărime medie, formă ovală. Spinăruşa limbii este retrasă spre palatul moale, iar vârful limbii se apropie de incisivii inferiori.
Caracteristica acustică. În componenţa diftongului descendent /’uə/, la fel ca şi în a altor diftongi din limba engleză, elementul principal /’u/ este dominant şi posedă toate calităţile vocalice. Elementele diftongului /’uə/ sunt caracterizate atât prin spectrele sunetului /u/, cât şi prin cele ale sunetului /ə/. La nivel de percepţie spectrul primului element este caracterizat printr-o intensitate de sunet puternic, accentuat şi se percepe ca un /u/, iar cel de-al doilea element nu cade sub accent şi se percepe ca sunetul /ə/. Nucleul diftongului /’uə/ se caracterizează prin următorii formanţi: F1 = 300-500 Htz, F2 = 800-950 Htz, F3 = 1650-2650 Htz, F4 = 4000-4300 Htz. Cantitatea energiei de articulare a sunetului /u/ este mai mare comparativ cu cea a sunetului /ə/ al diftongului /’uə/. Culminaţia intensităţii ţine de primul element /u/ al diftongului /’uə/. Tensiunea organelor de vorbire este, de asemenea, mai mare la articularea primului element, faţă de cel de-al doilea. De regulă, primul element /u/ al diftongului /’uə/ este mai lung decât glaidul său /ə/. Limita de trecere între monoftongii /u/ şi /ə/ nu este clar delimitată şi constituie aproximativ 12-35% din lungimea diftongului. Spectrul elementului al doilea conţine următorii formanţi: F1 = 400-650 Htz, F2 = 800-1000 Htz, F3 = 1200-2650 Htz, F4 = 4000-4300 Htz.
Recomandări articulatorii. Pentru a preîntâmpina greşelile tipice privind articularea eficientă a diftongului /’uə/, recomandăm ca în etapa incipientă să se pornească de la /u΄ə/ din limba română, care se întâlneşte în cuvintele: superflu΄ă, continu΄ă, nou΄ă, plou΄ă, rou΄ă, dou΄ă ş.a., în care îmbinarea celor două sunete, dacă elementul /u/ este pronunţat cu intensitate, coincide practic cu diftongul englez. De asemenea, trebuie să cerem elevilor şi studenţilor ca, în timpul articulării, buzele lor să nu fie deplasate înainte şi rotunjite mult, maxilarul inferior să nu fie prea depărtat de cel superior. Se recomandă apoi exersarea fonetică conform etapelor probate şi supuse practicii de mai mulţi ani în grupele naţionale:
1. Cuvinte: January, February, curs, curious, pure, fuel, security, poor, tour, tourist, plural, boor, rural, tournament, poorly, fury, Europe, durably, assure, amour, adjure, allure, purely, usual, bourgeois, sewers, cureless, durable, furious, obscure, virtually, moor, sure, tours, plurals, jury, rural, surely, tournaments, jurist, cure, duel, doer, dour, dourly, assurance, tourists, cruel, endure, lure, boorish, steward, sewer, during.
2. Îmbinări de cuvinte: curious tourist; dour and poor; mooring-mast; moor game; rural brewery; sour dough; sweet and sour; rest cure; manual work; as dead as dodo.
3. Propoziţii în care diftongul [’υə] apare frecvent: a) în ortografie: The noun is in the plural, Surely the fuel is valuable, Is Europe poor in moors?, He still works on an old manual typewriter; b) în ortoepie (cu transcripţie): The poor curate lived on the moors [ðə ’pυə ’kjυərıt ’lıvd ɔn ðə ↓’mυəz]; There was a duel between two furious members of the jury [ðεə wəz ə ‚djυəl bıtwi:n ‚tu: ‚fjυərıəs ‚membəz əv ðə ↓’dʒυərı]; Pure water was difficult to procure on the moor [’pjυə ’wɔ:tə wəz ’dıfıkəlt tə prə’kjυə ɔn ðə ↓’mυə]; You may rest assured that the detour won’t make him curious [jυ meı ’rest ə’ʃυəd ðət ðə ’di:tυə ’wəυnt ’meık him ↓’kjυərıəs].
4. Proverbe: Prevention is better than cure. What can’t be cured must be endured. Curiosity killed a cat. To drive coach and horses through. Past cure, past care. One must be sometimes cruel to be kind. It is sure to be dark if you shut your eyes.
5. Exerciţii contrastive: tour[tυə] – usually [’ju:ʒυəlı]; dour [dυə] – vacuum [’vækjυəm]; endure [en’djυə] – continuous [kən’tınjυəs]; brewery [’brυərı] – influence [’ınflυəns]; bureau [’bjυərəυ] – valuable [’væljυəbl]; fluent [’flυənt] – rescuer [’reskjυə].
6. Diftongul [’υə] contrastat cu vocala [u:] în perechi minimale: boor [bυə] – boo [bu:];cure [kjυə] – queue [kju:];ewer [jυə] – you [ju:]; lure [l(j)υə] – loo [lu:]; moor [mυə] – moo [mu:]; poor [pυə] – pooh [pu:]; sure [ʃυə] – shoe [ʃu:]; moored [mυəd] – mood [mu:d]; tour [tυə] – two [tu:]; pure [pjυə] – pew [pju:]; dour [dυə] – do [du:]; steward [’stiυəd] – stewed [stju:d].
7. Diftongul [’υə] contrastat cu diftongii [’εə] şi [’ıə]: sure [ʃυə] – share [ʃεə] – sheer [ʃıə]; poor [pυə] – pair [pεə] – peer [pıə]; dour [dυə] – dare [dεə] – dear [dıə]; tour [tυə] – tear [tεə] – tear [tıə]; lure [l(j)υə] – lair [lεə] – Lear [liə]; boor [bυə] – bear [bεə] – beer [bıə]; moor [mυə] – mare [mεə] – mere [mıə]; wooer [wυə] – wear [wεə] – we’re [wıə].
8. Diftongul [’υə] contrastat cu alţi diftongi sau monoftongi în propoziţii:
a) „He’s past cure”, the doctor said [hız pa:st ’kjυə ðə ’dɔktə ↓’sed]. – „He’s past care”, the doctor said [hız ’pa:st ’kεə ðə ’dɔktə ↓’sed]. b) She didn’t like his luring eyes [ʃı ’dıdnt ’laık hız ’l(j)υərıŋ ↓’aız]. – She didn’t like his leering eyes [ʃı ’didnt ’laık hız ’lıərıŋ ↓’aız]. c) This is a sure waste of time [’ðıs ız ə ’ʃυə ’weıst əv ↓’taım] – This is a sheer waste of time [’ðıs ız ə ’ʃıə ’weıst əv ↓’taım]. d) There is no cure for it [ðər ız ’nəυ ↓’kjυə fər it]. – There is no queue for it [ðər ız nəυ ↓’kju: fər it]. e) They made a success of the tour. [ðeı ’meıd ə sək’ses əv ðə ↓’tυə]. – They made a success of the two [ðeı ’meıd ə sək’ses əv ðə ↓’tu:].
Fraze şi propoziţii engleze în care se întâlnesc cuvinte cu diftongul /’υə/:
a) în transcriere: │ðə ’pυə ’stjυəd wil bi ’ʃυə tə ’dai tə ↓ n sit │ ’ʃυəli ðə ↗jυərəlz ə: ’pυə in mυəz│aim ’ʃυə ðei wil ’spi:k ƒ ləυəntli nekst jə │ə: ju: ’ʃυə hi: iz ↗ pυə ≀ jes əυ’kɔ:s ai əm ↓ ʃυə│hiz ’dri:m iz tə ’meik ə ’tυə tə↓jυərəp│’doυnt bi ↗ krυəl ≀ tə pυə↓mjυəriəl │ hi iz ’ʃυə hi wil bi kjυəd│ə: ju: ’ʃυə ðei wil ’meik ðɛə↗ tυə in ’dƷænjυəri │aim ’ʃυə ðei wil ’kʌm in ↓ ƒebrυəri│hi iz ʃυə tə sə’kjυə ðɛə ’mju: tʃυəl ↓ help.
b) în ortografie: I am sure he will help us with our wall newspaper. I think I saw your aunt here last January but I am not sure. Surely the fuel is valuable. He is sure to secure their mutual help. Put the word a „fuel” in the plural. His dream is to make a tour to Europe. He is sure he will be cured. I am sure they will speak English fluently next year. It is a usual tour in Europe. Are you sure he is poor? Of course, I am sure. Is Europe poor in moors? The tourist variant of the TU-114 is able to carry 220 passengers. He usually takes part in tournaments. Are you sure they will make their tour in January? During the period of the Five-Year Plan in a number of plants machines will completely replace the work of men. He usually takes part in tournaments every year. Many tourists travelled over Europe during February and January. Many tourists come to Kishinev in January too. The solution was obscured by impurities.
În încheiere trebuie reţinut faptul că, ținând cont de caracteristicile generale, articulatorii şi acustice ale diftongului /’uə/, primul element /u/ este principal, se caracterizează prin durată mai mare de pronunţie şi formează nucleul silabic. Al doilea element are statut de sunet glisant. Diftongul /’uə/ este descendent.
Referinţe bibliografice
1. Nicanor Babâră, Aspecte de predare a diftongilor din limba engleză, U.S.M., Chişinău, 1990, 128 p.
2. Mihail Bogdan, Fonetica limbii engleze, Editura Ştiinţifică, Cluj, 1962, 312 p.
3. Dumitru Chiţoran, Hortensia Pârlog, Ghid de pronunţie a limbii engleze, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, 206 p.
4. Călina Gogălniceanu, The English Phonetics and Phonology, Editura Chemarea, Iaşi, 1993, 354 p.
5. Daniel Jones, An Outline of English Phonetics, Cambridge University Press, Cambridge, 1987, 328 p.
6. Marilena Munteanu-Alexandrescu, Limba engleză. Ştiţi să pronunţaţi corect?, Editura Niculescu SRL, Bucureşti, 1995, 272 p.
7. J. D. O’Connor, Better English Pronunciation, Cambridge University Press, Cambridge, 1967, 179 p.
8. S. Leonteva, A Theoretical Course of English Phonetics, Higher School Publishing House, Moscow, 1988, 272 p.
9. H. Pârlog, The Sound of Sounds, Hestia Publishing House, Timişoara, 1995, 175 p.
10. Н. М. Бабырэ, Сравнительно-сопоставительный анализ английских и молдавских дифтонгов, Manuscris al tezei de doctor în ştiinţe filologice, U.S.M., Chişinău, 1977, 254 p.
11. В. И. Балинская, Орфография современного английского языка, Высшая школа, Москва, 1967, 328 с.
12. А. Л. Трахтеров, Практический курс фонетики английского языка, Высшая школа, Москва, 1976, 312 с.
13. Б. Я. Лебединская, Фонетический практикум по английскому языку, Международные отношения, Москва, 1978, 176 с.
14. В. Е. Шевякова, Коррективный фонетический курс английского языка, Наука, Москва, 1968, 180 с.