Sacrificiu şi rezistenţă
Pentru tipar;)
În acest an, de Ziua Unirii, 27 martie, la Chişinău în holul Bibliotecii Naţionale a fost inaugurată expoziţia „Memoria ca formă de justiţie”, menită să readucă imagini din istoria de teroare a românilor care au plătit cu propriul destin pentru năzuinţa de a-şi reuni ţara şi neamul. Panouri informative, acte, poze şi zeci de cărţi din patrimoniul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet au reconstituit un traseu perfid al magnaţilor comunişti prin care aceştia şi-au impus autoritatea, încercând operaţia letală de falsificare a istoriei.
Înfiinţat în 1993, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este primul din lume dedicat victimelor regimului comunist şi include Muzeul, transformat din fosta închisoare politică (Sighetu Marmaţiei), şi Centrul internaţional de studii asupra comunismului cu sediul în Bucureşti. La Sighet, în una dintre cele mai rigide închisori politice din România, au fost încarcerate elitele intelectuale, politice şi religioase, ostile puterii totalitare, nu doar din România, ci şi din Basarabia. Amintim că printre personalităţile basarabene închise la Sighet sunt şi Daniel Ciugureanu, membru în Sfatul Ţării, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democratice Moldoveneşti, ministru de stat în patru guverne, Pantelimon Halippa,publicist şi om politic, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România, preşedinte al Sfatului Ţării, care a votat unirea la 1918, ocupând funcţii de ministru în diferite guverne ş.a.
Iniţiatorii expoziţiei chişinăuiene, poeta Ana Blandiana şi scriitorul Romulus Rusan, fondatorii instituţiei amintite de mare impact cultural, sunt cei care se dedică de vreme îndelungată recuperării şi popularizării adevărului istoric. Poeta, victimă însăşi a „urmelor trecutului”, scria: „Atâta timp cât justiţia nu va fi o formă de memorie, memoria singură poate deveni o formă de justiţie. Deci, atâta timp cât nu li se face dreptate victimelor din punct de vedere juridic, nu se recunosc toate suferinţele, toate crimele comunismului, noi ne facem dreptate amintindu-ne de ele, analizându-le, făcându-le cunoscute”. Aflată cu ocazia vernisării la Chişinău, Ana Blandiana a afirmat: „Dincolo de criză, dincolo de toate relele care se întâmplă în lume şi în Europa, se fac paşi înainte. Trebuie să ne învăţăm obsesiile, iar obsesia noastră este suferinţa noastră”. Romulus Rusan a adăugat că suferinţa, care uneşte durerile celor două maluri, „este o parte a patrimoniului nostru cultural”.
Despre expoziţia care prezintă momente tragice a zeci de mii de deţinuţi politici, un spectacol mut al dramelor existenţiale româneşti, despre cele 30 de panouri, fotografii, dar şi exponatul în trei dimensiuni dedicat „Fenomenului Piteşti” Ana Blandiana a menţionat că sunt „o parte din istoria noastră şi a voastră, deşi a voastră a fost cu mult mai grea. Doar dacă ne vom înţelege trecutul, cum a fost, de ce a fost, de ce noi am fost aceia, vom putea păşi spre viitor. Fiindcă nu depinde de noi să ne unim ca stat, dar depinde de noi să fim aceeaşi cultură, să avem aceeaşi memorie, să ne cunoaştem cu adevărat, asta înseamnă unirea. Mi se pare mai puţin important dacă o să fim uniţi în sensul că ne vom numi cu un singur nume sau că vom fi alături în Uniunea Europeană.”
Prezent la eveniment, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Marius Gabriel Lazurcă, a opinat că expoziţia reprezintă un răspuns la întrebarea care frământă poporul nostru de 20 de ani: „Cum a fost posibil ca cei care au propovăduit unirea să fie declaraţi trădători ai neamului, să fie încarceraţi, torturaţi, ucişi, zdrobiţi?”, îndemnând vizitatorii să caute răspunsul anume în ochii celor condamnaţi, care au rămas înveşniciţi în imagini: „Veţi vedea suferinţa, durerea, dar şi libertatea acestor oameni şi, mai cu seamă, încrederea că, până la urmă, dreptate se va face. Expoziţia ar trebui dusă în satele din România şi Basarabia, pentru a învăţa cine suntem şi de unde venim”.
Dintre titlurile expuse remarcăm Bat clopotele pentru Basarabia, de Ioan Adam în colaborare cu Georgeta Adam, Bucureşti, 1995; antologia Adevărul istoric în chestiunea Basarabiei, Bucureşti, 1998; Deportaţii tragediei basarabene, semnat de Gleb Drăgan. Reprezentanţii Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet au oferit în dar bibliotecii o serie amplă de cărţi şi documente despre mişcarea şi rezistenţa anticomunistă în Europa şi România, unele dintre acestea tratează şi mişcarea anticomunistă din Basarabia şi Transnistria. În total donaţia care a intrat în fondul Bibliotecii Naţionale a Moldovei cuprinde circa o sută de cărţi şi documente.
Expoziţia a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Primăria municipiului Chişinău, Fundaţia Academia Civică (România) şi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi va rămâne timp de trei luni la Biblioteca Naţională a Moldovei, urmând să fie reamenajată şi în ale oraşe ale republicii.