Consacrat cercetător al limbii române
Pentru tipar;)
Profesorul universitar Nicolae Felecan, doctor în ştiinţe filologice, s-a născut la 24 august 1941 în localitatea Caila, judeţul Bistriţa-Năsăud. Parcurge ciclul primar la şcoala din satul natal, pe cel gimnazial la şcoala din comuna Şieu-Odorhei, iar cursurile liceale în cadrul cunoscutului liceu bistriţean „Liviu Rebreanu”. În anul 1959 se înscrie la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale a Universităţii din Bucureşti, specializarea limba şi literatura latină – limba şi literatura elină, pe care o absolvă în anul 1964, fiind un student eminent, cu reale posibilităţi şi înclinaţii atât pentru munca de cercetare filologică, cât şi pentru cea didactică.
Din toamna anului 1964, tânărul absolvent al universităţii bucureştene îşi începe prodigioasa activitate didactică şi de cercetare, care, iată, însumează azi patruzeci şi doi de ani de eforturi nobile de educare şi formare a multor generaţii de elevi şi studenţi, de perfecţionare proprie şi a altora, de căutări şi realizări remarcabile în domeniul didacticii, al filologiei, al lingvisticii generale şi comparate, al limbii române contemporane, al limbilor clasice, al lingvisticii romanice etc. La acestea se adaugă eforturi şi preocupări manageriale de mare competenţă şi la nivel înalt atât în cadrul învăţământului preuniversitar, cât şi în cadrul celui superior.
La absolvirea universităţii este repartizat la Institutul Pedagogic de 3 Ani din Baia Mare şi, începând cu această dată, activitatea ştiinţifică, didactică, administrativă, organizatorică, civică etc. a Domniei sale se circumscrie, în principal, Maramureşului, al cărui fiu, prin adopţie, este. În cadrul instituţiei de învăţământ superior băimărene parcurge primele trepte ale carierei universitare, fiind, pe rând, preparator, asistent şi lector, iar în paralel desfăşurând o intensă activitate de cercetare, concretizată în studii şi articole publicate în buletinul ştiinţific al institutului, precum şi în volume colective sau în reviste de specialitate din diferite centre universitare din ţară.
Se înscrie la doctorat în cadrul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, elaborând o preţioasă disertaţie, intitulatăSistemul lexico-semantic al termenilor ce denumesc părţile corpului uman în limba română, pe care o susţine magna cum laudae în anul 1976, avându-l ca referent ştiinţific, printre alţii, pe renumitul academician Alexandru Graur. În paralel cu activitatea didactică, participă la numeroase sesiuni de referate şi comunicări ştiinţifice, simpozioane şi dezbateri organizate într-o serie de centre universitare şi publică articole şi studii pe teme lingvistice în reviste de profil şi în paginile culturale ale mai multor cotidiene. Elaborează totodată antologii şi cursuri universitare (Sintaxa frazei limbii latine, Baia Mare, 1968; Limba latină. Sintaxa propoziţiei limbii latine, Baia Mare, 1976;Antologie de texte latine, Baia Mare, 1980;Curs practic de limba latină, Baia Mare, 1984 etc.) utilizate nu doar de studenţii proprii, ci şi de către mulţi dintre cei care urmau specializarea limba latină la alte universităţi din ţară.
După încetarea activităţii Institutului Pedagogic din Baia Mare, domnul Nicolae Felecan trece în învăţământul preuniversitar, funcţionând o vreme ca profesor de limba latină la Liceul Industrial nr. 9 din Baia Mare, unitate de învăţământ pe care a şi condus-o, în calitate de director, o bună perioadă. „Stagiul” din învăţământul preuniversitar i-a permis profesorului Nicolae Felecan să etaleze o deosebită capacitate de a se adapta la situaţii noi, de a diagnostica stări de fapt şi de a prognoza direcţii de dezvoltare în consens cu noua realitate social-economică şi politică a ţării. A elaborat în scurt timp un util îndrumător în predarea limbii latine (Limba latină. Ghid practic pentru clasa a VIII-a, Baia Mare, 1986), a iniţiat organizarea olimpiadei naţionale de limba latină, pregătind în vederea acestui important concurs numeroşi elevi care au adus judeţului Maramureş 14 premii şi menţiuni. A avut, de asemenea, elevi participanţi şi premianţi la concursul internaţional Ciceronianum, desfăşurat în anul 1987 la Arpino în Italia, unde a fost, de altfel, prezent şi Domnia sa în calitate de conducător al delegaţiei noastre.
În anul 1990 a propus transformarea profilului liceului pe care îl conducea din industrial în filologic, ceea ce s-a şi petrecut. Astăzi această unitate şcolară este o instituţie de elită a învăţământului românesc, poartă numele de Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi este declarată şcoală de talie europeană.Profesorul Nicolae Felecan a fondat şi a coordonat revista liceului (Crisalide), al cărei prim număr a apărut în anul 1992.
Ulterior, profesorul Nicolae Felecan revine în rândurile corpului didactic al învăţământului superior în cadrul Universităţii de Nord din Baia Mare, unde îşi desfăşoară activitatea pe postul de conferenţiar, apoi ca profesor. În această perioadă a ocupat funcţii importante: şef de catedră, în anul 1993; decan, între anii 1996 şi 2004; prorector, în perioada 1993-1996 şi, începând cu anul 2004 până în prezent, contribuie substanţial la extinderea universităţii băimărene, la diversificarea profilurilor şi specializărilor, la asigurarea unei baze didactico-materiale la standarde actuale, la majorarea cifrei de şcolarizare, la creşterea numerică şi calitativă a corpului profesoral etc. A urmărit cu consecvenţă ridicarea calităţii actului instructiv şi eficientizarea continuă a prestaţiei didactice şi ştiinţifice a întregului colectiv de preparatori, asistenţi, lectori, şefi de lucrări, conferenţiari şi profesori, accelerând astfel procesul de reintegrare a Universităţii de Nord Baia Mare în circuitul academic românesc şi realizând numeroase contacte cu institute de învăţământ superior şi de cercetare din ţară şi din străinătate.
Perioada 1993-2006 este pentru profesorul Nicolae Felecan una deosebit de bogată în realizări pe plan ştiinţific. În acest interval îşi publică majoritatea cărţilor şi studiilor fundamentale şi participă la mai multe manifestări lingvistice internaţionale. A fost prezent cu referate şi comunicări ştiinţifice la cel de-al XXI-lea Congres Internaţional de Lingvistică şi Filologie Romanică, desfăşurat la Palermo, Italia, în anul 1995, la cel de-al XXII-lea Congres Internaţional de Lingvistică şi Filologie Romanică, ţinut la Bruxelles, Belgia, în anul 1998, la cel de-al XXIII-lea Congres de Lingvistică Romanică de la Salamanca, Spania, din anul 2001, la cel de-al XXII-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Onomastice, găzduit de oraşul Upsala din Suedia în anul 2002. Numele Domniei sale apare în programele multor conferinţe cu caracter internaţional care au loc în mari centre universitare şi de cultură din Europa, dintre care amintim: Universitatea Aarhus din Danemarca (1994), Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta (1995 şi 1998), Lions Club Monregalesc, Mondovi, Italia (1996), International Seminar „New Perspectives of Ethnological Research in Carpathia”, Krakow, Polonia, 2001, Convegno la cultura romena tra l’occidente e l’oriente: gli umanesemi greco-bizantino, latino e slavo, Chişinău, Moldova, 2005 etc. În ţară participă, de asemenea, cu referate şi comunicări ştiinţifice, la zeci de sesiuni, la simpozioane, mese rotunde şi dezbateri pe diverse teme de lingvistică, didactică, manageriat universitar, cultură generală etc., găzduite de cele mai importante centre universitare şi institute de cercetare ştiinţifică. În această perioadă profesorul Nicolae Felecan elaborează şi publică nu mai puţin de nouă cărţi: opt ca autor unic şi una în colaborare cu profesorul universitar Gheorghe Bulgăr de la Universitatea din Bucureşti, însumând aproape 2500 de pagini. La acestea se adaugă mai bine de cincizeci de studii şi articole apărute în reviste de specialitate sau culturale, în diferite volume colective şi în presa cotidiană.
Profesorul Nicolae Felecan este membru al mai multor societăţi şi asociaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, dintre care amintim: Societatea de Ştiinţe Filologice din România; Societatea de Studii Clasice; Societatea Ştiinţifică a Judeţelor Szabolcs-Szatmar-Bereg; Societé de Linguistique Romaine; Societatea Română de Dialectologie (al cărei membru fondator şi vicepreşedinte este); AGRU (al cărei preşedinte este începând cu anul 1994).
Domeniile în care profesorul Nicolae Felecan s-a impus cu o autoritate de necontestat sunt: lingvistica generală, limbile clasice, vocabularul limbii române şi sintaxa. De altfel, această tematică a fost acoperită, în principal, şi de cursurile şi seminarele pe care Domnia sa le-a ţinut la Universitatea de Nord din Baia Mare. Lucrările profesorului Nicolae Felecan au fost percepute atât de către studenţi, cât şi de către specialişti ca nişte instrumente utile şi deosebit de valoroase pentru însuşirea corectă şi aprofundarea studiului limbii române.
Dicţionarele de paronime şi omonime ale Domniei sale, deşi au fost printre primele de acest gen în literatura română de specialitate, s-au bucurat de o reală apreciere atât din partea beneficiarilor – elevi, studenţi, profesori, cât şi a lexicologilor şi a lexicografilor români. În ceea ce priveşte sintaxa limbii române, profesorul Nicolae Felecan se impune printr-o abordare realistă, nonexclusivistă, dovedindu-se un adept al „toleranţei cognitive”, principiu modern de cercetare ştiinţifică şi de interpretare, care, alături de respectarea opiniei altora, presupune luarea întotdeauna în considerare a coerenţei şi a logicii interne a fiecărei discipline. Studiile Domniei sale dedicate sintaxei (cu deosebire cartea Sintaxa limbii române. Teorie. Sistem. Construcţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002) pledează pentru intransigenţă ştiinţifică, pentru dezbatere academică, excluzând polemicile inutile şi promovând cu consecvenţă logica argumentaţiei bazată pe legătura dintre teoria gramaticală actuală şi dinamica dezvoltării limbii române literare, imprimând astfel cercetării o evidentă perspectivă funcţională.
În domeniul lexicului limbii române, profesorul Nicolae Felecan, dincolo de o serie de articole interesante, s-a impus prin două lucrări fundamentale: Vocabularul limbii române, Editura Mega. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004 şiTerminologia corpului uman în limba română, apărută sub egida editurilor Mega şi Argonaut din Cluj-Napocaîn anul 2005. Prima reprezintă o adevărată sinteză a conceptelor şi noţiunilor de bază referitoare la vocabularul limbii române şi se caracterizează prin consistenţă, sistematizare şi acribie. Bazându-se pe statistici şi puncte de vedere acreditate în lingvistica românească de specialişti de renume cum sunt A. de Cihac, Sextil Puşcariu, Dimitrie Macrea sau Mircea Seche, lexicologul băimărean accentuează caracterul preponderent latin al vocabularului limbii române, evaluând corect şi obiectiv contribuţia elementului slav, grecesc, turcesc, maghiar, albanez, german etc. la constituirea fondului lexical general românesc. Cartea evidenţiază aspecte ale organizării diatopice şi diastratice a vocabularului limbii române şi insistă în mod deosebit asupra structurii semantice şi asupra mijloacelor de îmbogăţire a acestuia. Cealaltă lucrare care vizează vocabularul limbii române ni-l prezintă pe profesorul Nicolae Felecan operând lejer cu elemente şi criterii de analiză onomasiologică a lexicului românesc, demers complex şi dificil, dar derulat cu competenţă şi punând în evidenţă priceperea autorului de a îmbina planul sincronic cu cel diacronic şi de a corobora informaţiile specifice ştiinţei limbii cu cele ce ţin de etnografie, folclor, istorie etc., valorificând şi aplicând totodată la contextul dat cunoştinţe din spaţiul dialectologiei, etimologiei sau al semanticii. Termenii care denumesc părţile corpului omenesc sunt supuşi pe parcursul cercetării unei analize complexe: sunt abordaţi din perspectivă romanică, sunt etimologizaţi cu precizie (la aceasta contribuind buna orientare a autorului în indo-europenistică şi stăpânirea mai multor limbi străine: franceza, elina, rusa etc.), la marea lor majoritate li se delimitează aria de răspândire, li se evidenţiază, pe bază de exemple, diapazonul semantic, posibilităţile combinatorii şi capacitatea derivativă etc. Cărţile elaborate de profesorul Nicolae Felecan, singur sau în colaborare, s-au bucurat de o înaltă apreciere în rândul specialiştilor, multe dintre ele fiind premiate la diferite niveluri. Amintim în acest sens premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, acordat monografiei Graiul, etnografia şi folclorul zonei Chioar, Baia Mare, 1983, premiul Asociaţiei Scriitorilor Maramureşeni, obţinut de cărţile Probleme de vocabular şi exprimare corectă, Editura Vox, Bucureşti, 1999 şi Sintaxa limbii române. Teorie. Sistem. Construcţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Se impune a se sublinia în acest context că alte două lucrări lexicografice importante – Dicţionar de paronime, Editura Vox, Bucureşti, 1997 şi Dicţionar de omonime, Editura Lucman, Bucureşti, 1998 – au fost incluse în topul naţional de carte pe anul 2000. Cărţile profesorului Nicolae Felecan au beneficiat de zeci de recenzii şi prezentări în reviste de specialitate, anuare, cotidiene, despre prestaţia ştiinţifică, didactică şi civică a Domniei sale putându-se găsi nenumărate referinţe şi aprecieri elogioase atât în mass-media, cât şi în publicaţii cu caracter lingvistic şi filologic.
Profesorul Nicolae Felecan a împărtăşit cu generozitate şi altora din vastele cunoştinţe ale Domniei sale. A îndrumat sute de teze de licenţă, a coordonat numeroase lucrări elaborate de cadre didactice din învăţământul preuniversitar în vederea obţinerii gradului didactic I, a fost membru în nenumărate comisii de inspecţie, a fost numit profesor examinator sau referent ştiinţific în comisii de doctorat, lăsându-şi peste tot amprenta stăpânirii temeinice a multor domenii lingvistice şi contribuind la crearea unei atmosfere de dezbateri academice de înaltă ţinută.
Prin profunzimea cercetărilor întreprinse, prin acurateţea şi obiectivitatea interpretărilor pe care le-a dat diferitor fenomene de limbă, prin rigurozitatea exemplară a textului scris, prin deschiderea la dialog şi prin importanţa tematicii abordate în lucrările Domniei sale, profesorul Nicolae Felecan este, fără îndoială, un reprezentant de seamă al lingvisticii româneşti, în slujba căreia şi-a pus priceperea şi capacitatea de a crea şi pe care a reprezentat-o cu cinste pe plan internaţional ori de câte ori a avut ocazia.
Acum, când profesorul universitar dr. Nicolae Felecan împlineşte 65 de ani, ne este deosebit de plăcut să-l felicităm cu căldură pentru tot ceea ce a realizat în plan ştiinţific şi didactic, să-i urăm sănătate şi putere de muncă pentru a-şi putea pune în practică proiectele importante pe care şi le-a făcut în domeniile ilustrate cu competenţă vreme de peste patru decenii.