Un destin în bătaia săgeţii
Pentru tipar;)
Romancier, eseist, traducător şi om politic.
S-a născut la 25 iulie 1931, în satul Mălăieşti, Dubăsari, în familia lui Vasile şi a Eugeniei Beşleagă. Din anul 1938 până în 1941 urmează primele trei clase primare cu program de învăţământ sovietic în şcoala din satul Mălăieşti. În perioada anilor 1941-1944, odată cu începerea războiului şi cu instalarea în Transnistria a administraţiei civile româneşti, viitorul scriitor face clasa a patra primară şi clasele I şi II de liceu cu program de învăţământ românesc. În anul 1949, împreună cu alţi colegi, fondează un cenaclu literar şcolar în cadrul căruia se iniţiază în probleme de teorie literară: versificaţie, noţiuni de estetică etc. Compune poezii, începe să scrie proză, dramaturgie... Publică în presa raională, trimite versuri la ziarele şi revistele din Chişinău, la Uniunea Scriitorilor. În 1955 absolveşte facultatea şi face doctoratul cu teza Liviu Rebreanu, romancier. În 1956 îi apare cartea de debut Zbânţuilă care cuprinde câteva povestioare pentru cei mici. În 1958 este angajat colaborator literar la revista de satiră şi umor Chipăruş. (În anii precedenţi colaborase sporadic la Tinerimea Moldovei şi Scânteia leninistă.) După apariţia cărţilor pentru copii, V. Beşleagă editează culegerea de proze pentru adulţi La fântâna Leahului. Hotărăşte să se consacre scrisului... Deşi avea publicate deja câteva cărţi, nu fusese primit în Uniunea Scriitorilor din cauza blamului pentru publicarea în 1959, în revista Chipăruş, a unor materiale „...de nuanţă antisovietică şi naţionalistă”. În 1965 abandonează proiectul unei cărţi la care lucra şi, copleşit de durerea pierderii mamei, revine la subiectul unei povestiri mai vechi. În cursul lunilor aprilie-iunie redactează romanul Ţipătul lăstunilor care apare în anul următor (1966) cu titlul Zbor frânt. În acelaşi an (1965) devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 1969-1970 redactează romanul Noaptea a treia, titlu ce are tangenţe „secrete” cu textul Zborului frânt. Propusă revistei Nistru (un manuscris, pentru a deveni carte, trebuia să fie publicat întâi la revistă, primul filtru al cenzurii totalitariste), lucrarea este respinsă de colegiul de redacţie condus de poetul ilegalist Em. Bucov, hotărându-i-se astfel destinul pentru mulţi ani... În 1970 apare, în traducerea lui V. Beşleagă, celebrul roman antic pastoral Dafnis şi Cloe de Longos. În 1973 V. Beşleagă revine la subiectul abandonat în 1965, îl completează cu un al doilea plan, prezentul, şi realizează cartea Nepotul, o cronică de familie care se publică peste doi ani, cu titlul schimbat de către redactorii cenzori: Acasă. În 1976 apare, în traducerea lui V. Beşleagă, nemuritoarea operă a lui Erasm din Rotterdam Laudă Prostiei (Elogiul Nebuniei). În 1978 scrie romanul pentru adolescenţi Durere care apare în volum în anul 1979. În acelaşi an este publicat manuscrisul Prima ninsoare cu titlul Ignat şi Ana. În 1985 apare la Editura Cartea Moldovenească prima parte a romanului istoric: Sânge pe zăpadă. În 1987, luna mai, V. Beşleagă participă la istorica adunare generală a scriitorilor din Republica Moldova, care a însemnat un moment crucial în mişcarea de renaştere şi în lupta de eliberare naţională a românilor de la est de Prut. În 1988, după 18 ani, apare în volum romanul Noaptea a treia cu titlul modificat Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoaşterii de sine.
În 1990-1993 activează ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova, primul legislativ ales în mod democratic. Timp de un an şi jumătate este lider al fracţiunii parlamentare a Frontului Popular Creştin-Democrat, din partea căruia a fost ales...