Principele Radu de Hohenzollern-Veringen la Chişinău
Pentru tipar;)
;)
;)
;)
În zilele de 28-29 septembrie 2005, Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Integrare, Cooperare şi Dezvoltare Durabilă, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova.
A fost pentru prima oară – după inaugurarea în 1935 a Catedralei Ortodoxe din Bălţi în prezenţa membrilor Familiei Regale – când Basarabia s-a bucurat de atenţia onorantă a unui reprezentant al Familiei Regale.
Însoţit de ambasadorul României, Excelenţa Sa Filip Teodorescu, Alteţa Sa a vizitat – în cadrul unui program special – Casa Limbii Române din Chişinău. Înalţii oaspeţi au avut o întrevedere cu directorul instituţiei, dl Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei Limba Română, cu personalităţi distinse ale ştiinţei şi culturii, membri ai consiliului director al Casei Limbii Române şi ai colegiului de redacţie a revistei Limba Română: acad. Anatol Ciobanu, şeful Catedrei de Limba Română, Lingvistică Generală şi Romanică a Facultăţii de Litere, U.S.M., conf. dr. Grigore Canţâru, redactor-şef adjunct al revistei Limba Română, conf. dr. Ana Bantoş, critic literar, cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Literatură şi Folclor al A.Ş.M., actorul şi regizorul Ion Ungureanu, scriitorul Mihail Gh. Cibotaru, profesorii de română Iulia Iordăchescu, Alexei Acsan ş.a.
În cadrul întâlnirii, s-au discutat parametrii strategici ai activităţii Casei Limbii Române (cursuri de română pentru concetăţeni români şi alolingvi, acţiuni vizând cunoaşterea şi promovarea culturii naţionale şi a valorilor europene), s-au făcut referinţe la obiectivele echipei redacţionale a revistei Limba Română (valorificarea potenţialului intelectual şi de creaţie al tinerilor autori, crearea unui spaţiu al comunicării libere între cei interesaţi de limba, cultura şi istoria românilor, extinderea contactelor interculturale etc.). În cursul întrevederii, Alteţa Sa a manifestat o receptivitate exemplară faţă de problemele cu care se confruntă, în ultimii ani, Casa Limbii Române şi revista Limba Română.
După încheierea dialogului, Principele a ţinut o conferinţă în faţa unui impresionant număr de tineri: elevi, liceeni, studenţi, profesori. Expunându-şi opiniile şi observaţiile inedite cu privire la rostul democraţiei în lumea civilizată, importanţa comunicării interumane, crezul în viitorul european al Republicii Moldova etc., Alteţa Sa şi-a exprimat admiraţia pentru libertatea interioară şi pentru deschiderea spre dialog a tinerei generaţii. Treptat, conferinţa a luat forma unui schimb antrenant de idei.
După încheierea părţii oficiale a vizitei, în bătaia caldă a unui soare autumnal, Principele Radu a oferit autografe, încurajând aspiraţiile de afirmare ale tinerilor interlocutori.
Fişier biografic
Născut (Radu Duda) la 7 iunie 1960, la Iaşi, într-o familie de medici.
Soţul Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României (1996).
Principe de Hohenzollern-Veringen (1 ianuarie 1999).
Liceul Internat din Iaşi, 1979.
Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, 1984.
Colegiul Naţional de Apărare, seria a XI-a, 2002.
Colegiul „George C. Marshall”, Garmisch, Germania, 2003.
John F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard, „2004. Program for Senior Executives in National and International Security”.
Colonel în Armata României.
Doctor în ştiinţe militare, la Universitatea Naţională de Apărare.
Consilier al Majestăţii Sale Regele Mihai I.
Înaltul patronaj al Camerei de Comerţ Româno-Britanice.
Membru fondator şi membru al consiliului director al asociaţiei „Casa NATO”.
Membru de onoare al Senatului Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad şi al Universităţii din Oradea.
Din 1974 până în anul 1999, Principele Radu a susţinut o bogată carieră artistică în teatru, film şi televiziune – în ţară, în Franţa, Belgia, Elveţia, Luxemburg, S.U.A., Israel, Macedonia şi Camerun. A fost asistent universitar (1990-1994) la universitatea pe care a absolvit-o. A realizat în 1993 primul proiect de terapie prin artă „Artécole”, pentru orfanii din România.
Principele a jucat un rol important în conceperea, planificarea şi organizarea vizitelor oficiale ale Majestăţii Sale Regele Mihai I, din 1997 şi 2002, pentru integrarea României în NATO. Cu aceste ocazii, Regele s-a întâlnit cu şefii de state din Marea Britanie, Belgia, Spania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia şi Danemarca. Principele Radu a însoţit pe Rege în majoritatea acestor vizite.
Din 1997, însoţeşte pe Rege în călătoriile lui în România; Alteţa Sa a creat conceptul Turneul Mileniului, pe care Majestatea Sa l-a făcut în ţară în anul 2000.
În compania şotiei sale, Principesa Margareta a României, Principele Radu reprezintă, în diverse ocazii publice, Familia Regală.
Susţine frecvent conferinţe despre România în ţară, în Elveţia, Belgia, Franţa, Italia, Marea Britanie, Suedia, Polonia, Ungaria, Olanda, Canada, Irlanda, Japonia, India, Austria, Lituania, Finlanda, Croaţia, Slovenia, Iordania, Tailanda şi în Statele Unite.
Este autorul cărţilor: Dincolo de mască, UNITEXT, 1997;L’âme du masque, Belgia, 1998; Ana a României – Un război, un exil, o viaţă, Humanitas, 2000; Michael of Romania – A Tribute, Suedia-S.U.A., 2001; Mihai al României, Humanitas, 2001; Anne of Romania, A War, An Exile, A Life, Fundaţia Culturală Română, 2002; Kildine (traducere în română a cărţii de poveşti a Reginei Maria a României), Corint, 2003, Nemira, 2003, The Royal Family of Romania, Humanitas, 2004.
Alte obiective ale vizitei Principelui Radu în Republica Moldova
În timpul aflării în Republica Moldova Alteţa Sa Regală a avut întrevederi cu dl Vasile Tarlev, prim-ministrul Republicii Moldova, cu ministrul Apărării, dl Valeriu Pleşca, şi cu ministrul Economiei şi Comerţului, dl Valeriu Lazăr.
Principele Radu a vizitat Brigada II de Infanterie Motorizată.
De asemenea, Principele s-a întâlnit, la Parlamentul Republicii Moldova, cu dl Iurie Roşca, vicepreşedintele Parlamentului.
La monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul municipiului Chişinău, A.S. a depus o coroană de flori, într-o ceremonie militară la care au asistat: şeful Marelui Stat Major al Armatei Republicii Moldova, generalul Ion Coropcean, adjunctul ministrului Afacerilor Externe, dl Valeriu Ostalep, precum şi ambasadorul României, Excelenţa Sa dl Filip Teodorescu.
Principele Radu a vizitat apoi Primăria municipiului Chişinau şi s-a întâlnit cu primarul general interimar Vasile Ursu, precum şi cu reprezentanţi ai Primăriei şi ai mass-media.
Principele a vizitat Mitropolia Basarabiei şi s-a întâlnit cu ÎPSS mitropolitul Petru.
A fost oaspetele Editurii Cartier, unde s-a întâlnit cu întregul colectiv al editurii. La Fundaţia Soros, Principele s-a întâlnit cu reprezentanţi ai fundaţiei şi ai Institutului de Politici Publice. AS a mai vizitat Biblioteca Evreiască din Chişinău şi Academia de Muzică.
În oraşul Bălţi, Principele s-a întâlnit cu autorităţile locale, a vizitat Universitatea „Alecu Russo”, Liceul „Mihai Eminescu” şi a ţinut în faţa studenţilor conferinţa intitulată „Democraţie, libertate şi stabilitate. Un nou început”. Tot la Bălţi, a vizitat Catedrala Ortodoxă, inaugurată în anul 1935, în prezenţa membrilor Familiei Regale. Principele Radu a luat masa de prânz în cantina studenţească de la universitatea din oraş.
În oraşul Soroca, s-a întâlnit cu autorităţile locale, a vizitat Liceul „Constantin Stere”, unde s-a întâlnit cu profesori, părinţi şi elevi şi a vizitat cetatea medievală de pe malul râului Nistru.
La Universitatea de Stat din Chişinau, Principele a ţinut, în faţa profesorilor şi a studenţilor de la Ştiinţe Politice, conferinţa „Democraţie, libertate şi stabilitate. Un nou început”.
A vizitat apoi Liceul „Prometeu”, unde s-a întâlnit cu profesorii şi a dialogat cu un mare număr de elevi.
Principele a luat parte la o conferinţă de presă ce a avut loc la Ambasada României, în prezenţa reprezentanţilor mass-media din Republica Moldova şi din România.
Prezentăm în continuare cititorilor prospectul acţiunilor publice şi diplomatice de importanţă majoră pentru românii de pretutindeni, precum şi extrase din conferinţa „Democraţia, libertatea şi contribuţia individuală în secolul al XXI-lea”, susţinută de Principele Radu la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale din Paris, 6 iulie 2005.
Acţiuni publice, oficiale şi formale, în anul 2005
În ţară:
• 35 de vizite (3 x Constanţa şi Mangalia, Ploieşti, Târgovişte şi Pucioasa, 2 x Călăraşi, Giurgiu, Reşiţa, 2 x Târgu-Jiu, 2 x Galaţi, 2 x Craiova, Caracal, Vâlcea, Plopeni, Buzău, 3 x Braşov, 2 x Iaşi, Focşani, Arad, Timişoara, 2 x Cluj, Sibiu, Satu-Mare, Baia-Mare, Botoşani, Piatra-Neamţ, Bacău).
• 16 întâlniri cu militarii români (3 x Constanţa, Ploieşti, 2 x Craiova, Caracal, Buzău, Focşani, Cincu, Braşov, Sibiu, Satu-Mare, Iaşi, 2 x Bucureşti).
• 9 întâlniri în universităţi (Constanţa, Giurgiu, Galaţi, Craiova, Braşov, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi, Bacău).
• 18 întâlniri în licee (Ploieşti, Constanţa, Târgovişte, Călăraşi, Reşiţa, Targu-Jiu, Galaţi, Craiova, 2 x Cluj-Napoca, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi, Botoşani, Piatra-Neamţ, Bacău, 2 x Bucureşti).
• 15 întâlniri economice (2 x Camera de Comerţ Româno-Britanică la PE şi Howard Johnson, Eurodunărea la Călăraşi, Seara Prahoveană la PE, Clubul Forum Invest la Sofitel Bucureşti, Seara Doljeană la PE, Baia-Mare, Bacău, 2 x Bucureşti, Camera de Comerţ a României, delegaţie cehă la PE, delegaţie cehă la Praga, delegaţie ieşeană la PE, delegaţie italiană la PE, delegaţia guvernatorilor Băncilor Naţionale ale Spaniei, Albaniei, României la PE).
• 21 de întâlniri cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (2 x Constanţa, 2 x Târgovişte, 4 x Bucureşti, Craiova, Brno, 2 x Galaţi, Buzău, Iaşi, Arad, 3 x Cluj, Baia-Mare, Paris, Sibiu).
• 25 de conferinţe la licee şi universităţi (2 x Constanţa, Ploieşti, Călăraşi, Reşiţa, Tg.-Jiu, 2 x Galaţi, 2 x Craiova, 2 x Braşov, 3 x Bucureşti, 2 x Baia Mare, 2 x Satu Mare, 3 x Iaşi, Botoşani, Piatra-Neamţ, Bacău).
• Distincţii: Cetăţean de onoare al municipiului Târgovişte, al comunei Sebreus-Arad, membru de onoare al Camerei de Comerţ a judeţului Bacău, Premiul Braşovului.
• 1 volum lansat: Europa din noi la Editura Polirom.
• 33 de talk show-uri şi documentare la TV (TVR 1 (Garantat 100%), TV Neptun Constanţa, Alfa TV Ploieşti, TV Galaţi, 2 x Antena 1 (Duminica în familie), TV Craiova, TV Terra Sat Craiova, RCS Arad, 2 x TVR Timişoara, TV naţională Cehia, TVR Timişoara (Armata Regelui), Prima TV (Nihil Sine Deo), TVR Iaşi, 3 x Tele M – Iaşi, TVR Cluj, TV Nord Vest Satu-Mare, TV Axa Baia Mare, Pro TV Baia Mare, Pro Cinema, Pro TV (Parte de carte), TVR Cultural (Plaisir de France), TVR International (Plaisir de France), TV Somax Botoşani, Alfa TV Bacău, Realitatea TV (100%), Realitatea TV (Analiza finală), Televiziunea RTT Braşov, Televiziunea Mix TV Braşov şi TVR1 (documentar).
• Vizitele în ţară au cuprins întâlniri cu autorităţile locale (primari, prefecţi, preşedinţi ai Consiliilor Judeţene), cu Camerele de Comerţ, cu mass-media, cu oamenii de afaceri, cu societatea civilă, la unităţi economice, industriale, comerciale, agricole şi la instituţii publice.
• Un mare număr de întâlniri au avut loc la Bucureşti: miniştri, ambasadori, oameni de afaceri, ziarişti, personalităţi militare şi civile.
În lume:
• 23 de vizite pe 4 continente (Luxemburg, Slovenia, 2 x Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, 2 x Turcia, 3 x Marea Britanie, 3 x Franţa, Maroc, Slovacia, Cehia, Rusia, Azerbaidjan, SUA, 2 x Belgia, Republica Moldova, Suedia).
• 6 întâlniri cu şefi de Stat şi Guvern (Luxemburg, Bulgaria, Maroc, Slovacia, Rusia, Republica Moldova).
• 2 întâlniri cu lideri de Parlamente (Slovenia, Republica Moldova)
• 17 întâlniri cu miniştri din Guverne străine (2 x Slovenia, Bulgaria, 2 x Emiratele Arabe Unite, 4 x Turcia, 2 x Franţa, 2 x Maroc, 4 x Republica Moldova).
• 18 conferinţe (2 x Slovenia, 2 x Turcia, Marea Britanie, Maroc, Azerbaidjan, Franţa, SUA, 3 x Franţa, 4 x Republica Moldova).
• 4 întâlniri economice (2 x Marea Britanie, Bulgaria, Belgia).
• Vizitele în străinătate au mai cuprins întâlniri cu autorităţile locale (primari, prefecţi, guvernatori etc.), cu Camerele de Comerţ, cu mass-media, cu oamenii de afaceri, cu societatea civilă, vizite la unităţi economice, industriale, comerciale, la instituţii publice, precum şi vizite la universităţi, licee şi unităţi militare.
Ştiaţi că…
• Biroul A.S. de la Palatul Elisabeta funcţionează cu numai 4 colaboratori?
• În fiecare an, o parte importantă a bugetului de 8 miliarde de lei a fost returnat statului?
• Distanţa parcursă cu maşina în ţară, pentru întâlniri în municipii, oraşe, comune şi sate a fost, în anul 2005, de 55.000 de kilometri?
• Cartea Europa din noi de la Editura Polirom a fost patru săptămâni în topul celor mai vândute zece cărţi ale editurii, iar pentru două săptămâni bestseller?
• Mai multe zeci de mii de euro au fost returnate în anul 2005 la bugetul de stat, pentru că gazdele din lume ale A.S. Principele Radu (Franţa, Belgia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite) au refuzat să primească plata cazării în timpul vizitelor oficiale, din respect pentru Familia Regala a României?
• Principele Radu a ţinut în 52 de săptămâni ale anului 2005: 43 de conferinţe despre România în 15 oraşe din ţară, plus în alte 10 ţări de pe 4 continente?
• Palatul Elisabeta a găzduit, în anul 2005, peste 300 de evenimente publice, întâlniri şi vizite cu caracter economic, militar, cultural, educaţional?
Din comunicarea Democraţia, libertatea şi contribuţia individuală în secolul al XXI-lea, susţinută de Alteţa Sa la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), Paris, 6 iulie 2005
„În anul 2000, omenirea trăieşte, aparent, o perioadă total opusă dar, în fapt, profund asemănătoare cu cea parcursă acum o mie de ani. Globalizarea aduce cu ea «un nou medievalism». Frontierele redevin astăzi nesemnificative, ca acum o mie de ani. Informaţia mileniului al treilea şi lipsa de informaţie a începutului de mileniu doi au ca finalitate acelaşi tip de efecte. Dacă acum o mie de ani stagnarea şi lipsa de viziune se datorau limitelor şi închistării sociale, astăzi informaţia ne asaltează, este prezentă în toate formele în jurul nostru, pătrunde în viaţa noastră înlocuind cunoaşterea, iar acest fapt induce fiecărui individ în parte şi societăţii în ansamblu o senzaţie de orbire datorată valului de superficialitate.”
* * *
„Anul 2000 ne arată o lume total schimbată în finisajele sale sociale, statale şi de civilizaţie, dar deloc modificată în substanţa ei. Marea Schismă, acum, după 1000 de ani, o regăsim pulverizată în mii de «Mici Schisme», fie că ele se referă la diferenţele dintre religii, grupuri etnice sau rasiale, nivele de calitate a vieţii, viziuni asupra prezentului sau viitorului omenirii, lupte între puterea hard sau efectivă şi cea soft, sau cea simbolică. O lume accelerată (deşi a fi grăbit nu înseamnă a fi dinamic!) s-ar plictisi să aibă de gestionat o singură criză, o singură dispută majoră, de aceea anul 2000 a „complicat” aria preocupărilor omenirii.”
* * *
„Mă uit la drumul spectaculos al unor lideri ca Papa Ioan Paul al Doilea, Lech Wallesa, Mihail Gorbaciov, Vaclav Havel, Nelson Mandela şi alţii. Produse ale unor sisteme viciate sau ridicaţi din spaţii geografice potrivnice ori marginalizate, cei ai căror nume le-am amintit mai sus s-au putut baza mai puţin sau deloc pe sistem, pe instituţii. Ei au fost nevoiţi să reformuleze cadrele strâmte din care s-au ridicat şi fiecare din ei, luaţi în parte, au făcut pentru ţara lor mai mult decât a făcut instituţia pe care o reprezentau. Mai mult, ei înşişi, prin viziunea lor, prin curajul lor de a schimba mentalităţi şi de a sparge bariere, au transformat propriile lor instituţii. După fiecare dintre ei, societatea lor, ţara lor, nu a mai fost aceeaşi ca înaintea lor.”
* * *
„Toate ideologiile pretind că apără şi amplifică libertatea. Majoritatea ideologiilor pretind că oferă puterea maselor, poporului şi, mai mult decât atât, ea le este distribuită în mod egal. Valul democratizant şi globalizant care a deschis secolul al XXI-lea menţine vii aceste iluzii recurente ale istoriei omenirii. Faptul că avem alegeri libere în aproape 70% din ţările Pământului ne face să credem că putem decide prezentul sau viitorul nostru; faptul că avem fiecare câte un vot ne întăreşte credinţa că există şi o egalitate în decizie.”
* * *
„Pentru a depăşi impasul democratic european şi al sistemului internaţional, trebuie să nu cădem pradă ispitei pâinii şi a circului, ci să ţinem ochii larg deschişi, la fel ca anticii care spuneau cu tâlc: Non licet omnibus adire Corinthum (Nu-i dat tuturor să se ducă la Corint). Democraţia şi libertatea, dacă nu sunt gestionate şi îmbunătăţite permanent de lideri capabili şi responsabili, rămân la stadiul de iluzii pentru mase şi aduc cu ele impasuri, şovăieli şi ezitări. Liderii şi ideile lor strălucite sunt cei care fructifică oportunităţile istorice, trag lumea înainte, stimulează progresul şi motivează popoarele.”
Proiecte pentru 2006
În anul 2006, Casa Regală a României sărbătoreşte, împreună cu întreaga naţiune română, mai multe evenimente de importanţă istorică:
• 140 de ani de la fondarea Dinastiei Regale române, prin venirea pe tronul României a Domnitorului Carol I, proclamat Principe Suveran în ziua de 10 mai 1866, prin plebiscit. În aceeaşi zi, Domnitorul Carol I al României a depus jurământul de credinţă faţă de ţară.
• 125 de ani de la proclamarea Regatului României, sub sceptrul Regelui Carol I, la 10 mai 1881 (la 14/26 martie 1881 se aproba proiectul de lege prin care România devine regat şi Regele Carol I primeşte titlul de Rege al României).
• 100 de ani de la Expoziţia Naţională Română din Parcul Carol din Bucureşti, inaugurată de Regele Carol la 6 iunie 1906.
• 85 de ani ai Majestăţii Sale Regele Mihai I, la 25 octombrie 2006.
Cu fiecare din aceste ocazii, Casa Regală va organiza evenimente importante care vor fi anunţate din timp opiniei publice. De asemenea, diferite instituţii ale statului, organizaţii neguvernamentale, mass-media şi societatea civilă vor organiza evenimente la care Casa Regală va colabora, în ceea ce se va numi „Anul Carol I”.
Ziua de 10 mai are în istoria României trei semnificaţii de importanţă naţională:
• 10 mai 1866, depunerea jurământului lui Carol I ca domnitor al României, în faţa Parlamentului. Domnitorul a jurat că va fi credincios legilor ţării, că va păzi religia românilor, integritatea teritoriului lor şi că va domni ca domn constituţional.
• 10 mai 1877, Independenţa României (în acea zi, Parlamentul a votat legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă; moţiunea votată de Cameră se numea „Independenţa absolută a României”).
• 10 mai 1881, proclamarea Regatului României.