Studiul de Caz – metodă eficientă de dezvoltare a competenţelor comunicative
Pentru tiparMetoda studiului de caz se află la baza formelor de învăţământ propuse de către Graduate School of Business Administration of Harward. Ea a fost iniţiată în Franţa, în 1926, de către Andre Siegfried. Ulterior, s-a bucurat de o extindere mai largă în sectoarele învăţământului superior, apoi în cele ale educaţiei în general.
R. Yin dă următoarea definiţie a studiului de caz: „o cercetare empirică ce analizează un fenomen contemporan în contextul vieţii reale, graniţa dintre fenomenul respectiv şi context fiind incertă, o analiză în care sunt utilizate surse multiple de date”.
Un studiu de caz poate fi o situaţie umană complexă unică, de exemplu, o decizie majoră cu consecinţele ei, un proiect ce se implementează, un eveniment important etc., care urmează să fie investigate în contextul lor concret. În viaţa socială există evenimente unice, nerepetitive, situaţii rare sau extreme, chiar critice, destul de problematice, care pot fi analizate, investigate intr-un studiu de caz singular sau multiplu.
Posibilitatea de control asupra fenomenului este mică sau chiar nulă. Întrebările la care răspunde studiul de caz sunt „cum” şi „de ce” a avut loc un fapt, un anumit eveniment, o situaţie, o decizie.
Robert E. Stake defineşte studiul cazului ca „studiul unui singur caz, particular şi complex, în vederea înţelegerii funcţionării lui, cu circumstanţele importante”. În continuare, precizează: „studiul cazului nu reprezintă o alegere metodologică, ci o alegere a obiectului de studiu”. Din punctul de vedere al scopului cercetării, în funcţie de care se face şi alegerea cazurilor, Robert E. Stake identifică trei tipuri:
Studiul cazului intrinsec, în care cercetătorul se centrează pe descrierea în profunzime a unui fenomen unificat, fără a urmări testarea ipotezelor sau datele lui generale;
Studiul cazului instrumental, realizat în vederea clarificării unei teorii sau a unei probleme mai generale;
Studiul unor cazuri multiple(colective), încare se încearcă generalizarea caracteristicilor şi mecanismelor. Aşa după cum spunea Donald T. Campbell, studiul de caz poate fi privit ca un pas mic spre o teorie mare.
Învăţarea bazată pe studiul de caz presupune angajarea activă şi interactivă a studenţilor în desfăşurarea de activităţi de analizare şi dezbatere colectiva a unui „caz”, de identificare şi examinare a variantelor de acţiune şi de luare de decizii în conformitate cu propriul sistem de valori. Astfel, învăţarea bazată pe studiul de caz are tangenţă şi cu învăţarea prin cooperare, contribuind şi ea la dezvoltarea comportamentelor sociale ale studenţilor, indiferent dacă analizarea şi soluţionarea cazului se realizează frontal, pe grupe sau individual. În ultimele doua situaţii, etapa de discutare a variantelor de soluţionare se realizează cu participarea întregului colectiv de studenţi.
Cazul reprezintă o situaţie-problemă reală, decupată din realitate, situaţie care, valorificată în context educaţional, explicată, analizată, evaluată şi soluţionată în cadrul activităţilor colective ale studenţilor, asigură premisele necesare formulării de către aceştia a noi recomandări, concluzii, reguli, legităţi. Studenţii îşi argumentează soluţiile sau deciziile făcând referinţă la cunoştinţele, legile şi teoriile învăţate deja.
Învăţarea bazată pe studiu de caz este o metodă didactică activă care are un şir de avantaje:
• Îi motivează intrinsec pe studenţi şi îi implică în activitate;
• oferă posibilitatea de a se confrunta cu situaţii-probleme veridice, extrase din realitate şi şansa de a le soluţiona;
• îi pune pe studenţi în situaţia de a-şi utiliza cunoştinţele şi capacităţile pe care le dispun în realizarea de demersuri inductive şi deductive, în dobândirea şi descoperirea noului;
• este un exerciţiu activ şi interactiv bazat pe argumentări, descoperiri şi soluţionări;
• îi determină pe studenţi sa manifeste o atitudine critică şi spirit critic fata de diferite variante de soluţionare a cazului, argumentând în mod raţional varianta optimă;
• presupune dezbateri colective, în cursul cărora se produc schimburi intelectuale, confruntări, argumentări, formulări de concluzii;
• presupune participarea tuturor studenţilor la dezbaterea şi soluţionarea cazului prin cooperare;
• studenţii ating cele mai complexe nivele de gândire şi învăţare activă, trecând de la aplicare la analiză, sinteză şi evaluare.
Particularităţile studiului de caz ţin de prezentarea unei situaţii în dimensiunile ei caracteristice care permite angajarea specialistului intr-un proces de reflecţie mai global în legătură cu faptele trăite. În această situaţie specialistul în domeniul dat are rolul de consultant în cazul care se discută, iar profesorul conduce învăţarea, ghidează studenţii, le oferă puncte de sprijin, validează soluţia şi obţine feed-backul formativ şi sumativ. Profesorul în nici un caz nu va impune propriul punct de vedere referitor la situaţia în discuţie, dar va încuraja studenţii să se implice cât mai activ în dezbatere fiind critici şi propunând cât mai multe variante de soluţionare.
Case Study Approach in TFL
Case discussion is an interactive, student centered exploration of realistic and specific narratives that provide grist for inductive learning. The students engage in the intellectual and emotional exercise of facing complex problems and making critical decisions within the situations imposed by reality. Their differing views and approaches produce a creative tension that exceeds their individual contributions. In their effort to find solutions and reach decisions they acquire substantive knowledge and develop analytic and collaborative skills. Using the Case study approach at the lessons becomes obvious the connection between the textbook and the real world.
There are moments when the standard lecture approach is appropriate, inspirational and superior to other methods. Surely it makes sense to mix and match our teaching techniques to reach the best arrangement possible. Using cases is simply another arrow in our pedagogical quiver.
* * *
Case Study: Amnesty
Materials: Posters, handouts
Objectives: by the end of the session the participants will be able to:
– define the elements and the steps in investigating a case;
– understand the word „Amnesty”;
– know the vocabulary on the topic and use it in their speech;
– conduct group discussion;
– acquire communicative skills and taking decisions.
Activities:
IV. Motivation
Warmer: Play hangman with the word Amnesty. If the students get the word before you finish the hangman, explain that he has given amnesty. Do the students know what it means? Explain that in some countries after election or other important event the government offers amnesty to prisoners. Before going to the next stage divide the students into groups of 5 or 6.
V. Information
Write on the board (use the poster) „New President Offers Amnesty!”. Explain that a new president has been elected and as a gesture of goodwill wants to release some prisoners. He / she has called a meeting of advisors (the class) to decide which prisoners should be released. The president has provided each group of advisors with a list of potential prisoners. He / she wants her advisors to recommend which six prisoners should be released from jail.
VI. Practice
Distribute the lists and tell the groups that they have ten minutes (or whatever time limit you choose) to decide who will be released. They must discuss each case and be prepared to present their choices and give reasons at the end. (They must do this in English!)
Here follows a list of the nine prisoners up for a possibility of amnesty. All are considered as very little risk to society. Please inform the President of your final decision.
Number 1 is a 20-year-old student. He broke into the police’s computer system and tried to erase his previous criminal record (some parking tickets). He was also charged with fraud after police discovered he had hacked into a pizza company’s computer-and ordered himself free pizzas for over a year. He is serving a five-year sentence.
Number 2 is a 55-year-old engineer. He was charged with manslaughter after he hit and killed a child while driving drunk. He has no previous criminal record. He is servinga ten year sentence.
Number 3 is a 30-year-old mother of two. She was charged with drug dealing when police found half a kilogram of marijuana in her apartment. She says it was for personal use, but drug laws are very strict in this country. She is serving a five-year sentence.
Number 4 is a 24-year-old student and activist. He was arrested during an anti-globalisation protest and charged with terrorism. He is a leader of a non-violent social movement and did not participate directly in any violent acts during his protests. He is serving a three-year sentence.
Number 5 isa 40-year-old businessman. He was charged with fraud when police discovered that he had stolen over $2 million from his company using a false system of accounting. He is serving a ten-year sentence.
Number 6 is an unemployed woman. She was arrested for stealing food from a supermarket. This was not the first time that she had stolen food, and she had been warned. She is serving an eight-year sentence.
Number 7 is a prisoner of war. He was taken prisoner during the last war with the country’s neighbours six years ago. He was a marine and engineer and was responsible for bombing a small village in the mountains. He says he was following orders. The two countries are now at peace. He is serving a twenty year sentence.
Number 8 is a landlord. He was arrested for keeping a block of flats in very dirty, and some cases dangerous conditions. He was also renting the apartments to illegal immigrants and charging a lot of money for them. He is serving a seven-year sentence.
Number 9 is a politician. She was a leading member of the Ultra political party, an extreme group who believed that criminals should be executed and immigrants expelled from the country. The Ultra party is very weak now. She was arrested for stealing party funds and is serving a ten year jail sentence.
VII. Production
Students present their decisions to the class. The class as a whole could vote afterwards, or somebody (the teacher or a student) can take the role of the president and take the decision based on the best arguments.
Give them the following language to help:
In view of the fact… Because of this…
The main reason why… On account of this…
Due to… That’s the reason why…
(To be charged with fraud, to be charged with manslaughter / drug dealing / terrorism, criminal record, illegal immigrants, ultra political party, to hack, to serve 5 (3, 8) year (jail) sentence, to be arrested, to expel somebody from something, to follow orders, (non) violent movement, to be executed, criminal record, drug laws).
VIII. Conclusion
IX. Evaluation
Bibliografie
1. Bocos M., Instruire interactive, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 1998.
2. Bolgar, H. (1965), The case study method. In B. B. Wolman (Ed), The handbook of clinical psychology (pp. 28-38). New York, McGraw-Hill.
3. Campbell, D. T. (1975). Degrees of freedom and the case study. Comparative Political Studies, 8.
4. Stake, R.E. (1994). Case studies. In N. K. Denzin &Y.S.Kincoln (Eds.), Handbook of qualitative research. Thousand Oaks, CA, Sage.