Alocuţiune rostită la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” (12 iunie 2012)
Pentru tiparOnorată asistenţă, domnule director, doamnelor şi domnilor,
Mă bucur să pot participa la o ceremonie care încheie încă un ciclu de studiere a limbii române de către persoanele alolingve. În ultimii 20 de ani, în ţara noastră s-au purtat multe discuţii în contradictoriu despre denumirea limbii oficiale, dar nu s-au făcut prea multe pentru ca limba noastră să fie însuşită şi respectată. În acest răstimp, dar mai exact în ultimii 14 ani, Dumneavoastră aţi arătat o preocupare constantă şi aplicativă pentru ca acest lucru să se întâmple, măcar în privinţa unor oameni, măcar în unele zone.
Noi nu ne mai putem permite să avem dezbateri sterile, pur politice, pur speculative legate de limba oficială. Legislaţia cu privire la funcţionarea limbii oficiale, chiar dacă este pe alocuri depăşită de vreme, trebuie pusă în aplicare.
La timpul cuvenit vom îmbunătăţi şi vom actualiza normele legale cu privire la limba oficială.
Beneficiul va fi comun, căci multe dintre neînţelegerile şi confuziile actuale din societatea noastră se întâmplă uneori pentru că nu vorbim tot timpul aceeaşi limbă. Asta se referă în primul rând la oamenii aflaţi în serviciul public. Am cunoscut în cariera mea judecători care nu stăpâneau limba română, dar care pretindeau să înfăptuiască justiţia în raport cu vorbitorii acestei limbi. Cunoaşteţi şi Dumneavoastră politicieni care afirmă că se gândesc la binele poporului, dar care nu vorbesc limba acestui popor.
Exemplul Casei Limbii Române de la Chişinău trebuie preluat de raioane, unde există doritori de a studia limba română, dar unde nu există cursuri de specialitate. Guvernul şi administraţiile publice locale trebuie să găsească resurse în acest scop. Nu este normal ca cea mai mare parte din fondurile destinate studierii limbii române de către alolingvi să fie donată de o organizaţie internaţională, OSCE.
Statul trebuie să fie primul interesat ca limba oficială să fie studiată şi cunoscută.
Departamentul de stat al limbilor trebuie reinstituit şi învestit cu atribuţii clare de supraveghere a funcţionării limbii oficiale în toate domeniile şi sferele de activitate, de control asupra respectării legislaţiei lingvistice, de sancţionare a cazurilor de nerespectare a acesteia. E nevoie de multă implicare şi responsabilitate din partea funcţionarilor chemaţi să apere limba oficială în spaţiul public. Îi îndemn pe aceştia să se mobilizeze şi să aplice legea. Nu e de ajuns să-i vedem manifestându-se la sărbătoarea limbii române de pe 31 august.
Ministerul Educaţiei ar trebui să continue ceea ce a început anul trecut, şi anume să curme practica nesănătoasă din şcolile alolingve şi din facultăţi, unde limba română este studiată în mod superficial, dar cu toate acestea notele date elevilor sunt maxime. Această mistificare trebuie să înceteze, iar profesorii care nu înţeleg să-şi facă meseria cum se cuvine să fie readuşi în legalitate şi în spiritul deontologic.
Doamnelor şi domnilor,
Vreau să-i felicit pe absolvenţii cursurilor de limba română care astăzi vor primi un certificat. Sunt persoane de diferite naţionalităţi şi care provin din cele mai diverse sfere de activitate: diplomaţie, afaceri sau jurnalism. Dar pe toţi Dumneavoastră v-a unit dorinţa de a comunica în limba lui Eminescu şi a celuilalt mare poet român căruia Casa Limbii Române îi poartă numele – Nichita Stănescu. Sunt sigur că vă va folosi cunoaşterea limbii oficiale.
Doresc, de asemenea, să încurajez toţi cetăţenii noştri să vă urmeze exemplul. În ultimii câţiva ani, sute de funcţionari publici, în special din autonomia găgăuză, şi-au luat inima în dinţi şi au învăţat limba română. Sunt sigur că înţelegerea şi pacea interetnică din ţara noastră vor avea de câştigat de pe urma acestui exerciţiu.
Vă urez succes!