Memoria ca justiţie sau refacerea drumului invers
Pentru tipar;)
Trebuie să recunosc faptul că ediţiile speciale ale revistei „Limba Română” îmi sunt permanent pe masa de lucru şi sper că şi pe cea a majorităţii intelectualilor noştri. Or, de la apariţia primei lucrări, Limba română este patria mea. Studii. Comunicări. Documente (o antologie de texte publicate în revista „Limba română” în perioada 1991-1996, reeditată în 2007), au urmat Dumitru Ivănuş. Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu (o lucrare mai mult decât necesară profesorilor de limba şi literatura română în perioada de tranziţie); Anatol Ciobanu. Reflecţii lingvistice (o selecţie de texte ce demonstrează implicarea, cu „notabilă dexteritate, a lingvistului şi profesorului universitar Anatol Ciobanu în procesul de reconstituire şi reconstrucţie a patrimoniului nostru identitar pe bază de principii obiective şi de respectare a adevărului” – Al. Bantoş); Silviu Berejan. Itinerar sociolingvistic (volum în care sunt inserate studii, articole, comunicări, alocuţiuni, semnate în ultimii 17 ani de către acad. Silviu Berejan, având ca obiect de studiu identitatea etnolingvistică a populaţiei majoritare din Basarabia); Nicolae Corlăteanu. Testament (o culegere de texte scrise şi publicate în perioada 1995-2005, în care autorul argumentează romanitatea şi românitatea noastră); In memoriam Grigore Vieru (o mare carte a noastră despre omul şi poetul Grigore Vieru, despre creaţia sa artistică, un testament, o carte-recviem, una de suflet, al cărei tiraj nici pe departe n-a satisfăcut doleanţele cititorilor). Recentul număr, 5-6, al revistei „Limba Română” este dedicat celor 200 de ani de la răpirea teritoriului care, mai târziu, va fi numit Basarabia şi de la alipirea lui la Rusia, „eveniment” „ce trebuie consemnat, mai întâi, fiindcă o asemenea durată în contextul unui dinamism geopolitic atât de febril e în stare să nască alte probleme cu urmări destul de tragice pentru locuitorii teritoriului respectiv, în al doilea rând, fiindcă cele vechi, motivate cronotopic şi etnocultural, au căpătat nuanţe insolite, de natură să întreţină confuzia, deruta, lipsa de orizont” (Alexandru Zub). Astfel, această ediţie a revistei, care, de fapt, are greutatea unei cărţi de istorie privind problema Basarabiei (cred că Ministerul Educaţiei neapărat trebuie să aibă grijă ca în fiecare bibliotecă şcolară să ajungă cel puţin câteva numere), include o serie de studii ce aparţin reputaţilor istorici Alexandru Zub, Dorin Cimpoeşu, Vlad Mischevca, Dinu Poştarencu, Ioan C. Popa, Ioan Scurtu, Anatol Petrencu, Valentin Tomuleţ, Maria Danilov, dar şi criticilor literari, lingviştilor Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru, Dan Mănucă, Ion Ciocanu, Tudor Nedelcea, Anatol Eremia, Ana Bantoş, Andrei Crijanovschi ş.a., care, în articolele lor, abordează problema impactului raptului teritorial asupra culturii şi identităţii noastre, în genere, şi, în particular, asupra celei lingvistice şi literare. În acest context menţionăm că pe 28 mai, 2012, în ziua când s-au împlinit 200 de ani de la anexarea Estului Moldovei la Imperiul Rus, în incinta Bibliotecii Naţionale a fost lansat numărul tematic de revistă, eveniment marcat şi de expoziţia de hărţi inedite şi fotografii de epocă. La eveniment au participat Excelenţa Sa Ambasadorul României la Chişinău, Marius Gabriel Lazurca, directorul Institutului Cultural Român „M. Eminescu” la Chişinău Petre Guran, parlamentarul şi scriitorul Ion Hadârcă, primarul municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, directorul Bibliotecii Naţionale Alexei Rău, istoricii Anatol Petrencu, Gheorghe Paladi, Gheorghe Gonţa, actorul Petru Hadârcă, ziarişti, cadre didactice universitare şi şcolare, studenţi, liceeni.
În cuvântul său de deschidere, Alexandru Bantoş, redactorul-şef al revistei „Limba Română”,a subliniat că ediţia specială a revistei încoronează o activitate de mai mulţi ani a redacţiei, că a fost una mai mult decât necesară, dat fiind faptul că problemele privind istoria, trecutul ţării noastre trebuie cunoscute, conştientizate şi asumate de fiecare în parte. Or, „în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească trecutul era asemenea unui edificiu cu ferestrele închise cu zece zăvoare, noi neavând dreptul să ştim ce se află după obloanele trase”. Aducerea în actualitate, pe paginile unei ediţii speciale, a ceea ce nu s-a putut spune până în 1989 a constituit şi obiectivul major al redacţiei.
În continuare, mulţumind Casei Limbii Române, colegiului de redacţie al revistei „Limba Română”, Institutului Cultural Român, Ambasadei României la Chişinău pentru implicarea în organizarea evenimentului cultural amintit, dl Dorin Chirtoacă, primarul general al Chişinăului, a menţionat că însuşirea adevărului despre ce s-a întâmplat la 16 mai, 1812, şi la 28 iunie, 1940, mai ales de către tineret, dar şi de către fiecare dintre noi, trebuie să devină normă a societăţii noastre, că furnizarea unor informaţii veridice, argumentate ştiinţific, este o sarcină primordială, în primul rând, a tuturor specialiştilor în domeniu. Privită din acest punct de vedere, ediţia curentă a revistei „Limba Română” acoperă un gol. Mai mult, punând în atenţia opiniei publice problema raptului Basarabiei de la 1812, publicaţia reprezintă un ghid menit să ne ajute în autodefinirea noastră ca naţiune, în redobândirea demnităţii de a fi români.
În viziunea istoricului Anatol Petrencu, doctor habilitat, profesor universitar, anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă a fost primul act al imperiului de Nord de a se extinde în Balcani. Astfel, în teritoriul acaparat Rusia a promovat o politică de „uniformizare” a populaţiei băştinaşe cu restul popoarelor din imperiu, una de deznaţionalizare şi de rusificare: au fost rusificate oraşele basarabene, a fost adusă populaţie alogenă în Sudul Basarabiei, ceea ce a determinat modificarea structurii etnice a zonei, iar într-un termen mai îndelungat a fost impusă minciuna că Basarabia ar fi pământ rusesc. Evenimentele ce-au succedat raptul de la 1812 – formarea R.A.S.S. Moldoveneşti, semnarea, la 23 august 1939, a Protocolului adiţional secret, ataşat Pactului Ribbentrop-Molotov, nota ultimativă adresată României de către Guvernul Sovietic în noaptea de 27 spre 28 iunie 1940, ocuparea Basarabiei, a Nordului Bucovinei, a ţinutului Herţa, a insulelor de la Gurile Dunării în ziua de 28 iunie 1940, constituirea R.S.S. Moldoveneşti şi delimitarea frontierei de est, scoaterea în afara legii a organelor administrative existente, instaurarea regimului bolşevic, trierea populaţiei după criterii „de clasă” şi deportarea băştinaşilor în Siberia etc. au demonstrat aceeaşi politică de constrângere şi de agresiune. În finalul alocuţiunii sale, dl Petrencu a adăugat că atât expoziţia inaugurată în incinta Bibliotecii Naţionale, cât şi ediţia specială a revistei „Limba Română” contribuie substanţial la completarea cunoştinţelor noastre despre destinul tragic al Basarabiei.
Amintind de cuvintele scriitorului şi filozofului Lucian Blaga, rostite la 1940, când Basarabia fusese ocupată şi anexată la Uniunea Sovietică – „De-aici încolo nu veţi mai găsi ţara pe hartă, o veţi afla în inimă, în suflet” –, doamna Ana Bantoş, doctor habilitat în filologie, cercetătoare la Institutul de Istorie a Literaturii şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti, a subliniat că memoria noastră, ani în şir, a fost interzisă şi manipulată, iar expoziţia de hărţi inedite, numărul de revistă ne ajută să refacem drumul invers, un drum pe care trebuie să-l cunoască orice trăitor al spaţiului românesc, şi ne îndeamnă să recâştigăm ceea ce este al nostru, să învingem indiferenţa. Tocmai din aceste considerente genericul, atât al expoziţiei de hărţi, cât şi al numărului special de revistă, se justifică totalmente în forma „Memoria ca justiţie”, a concluzionat doamna Ana Bantoş.
Domnul Gheorghe Paladi, conferenţiar universitar, în luarea sa de cuvânt, a precizat că autorii articolelor incluse în acest număr au abordat problema Basarabiei din diverse unghiuri de vedere, raportând-o la diferite perioade istorice, argumentul ştiinţific fiind piatra de temelie a exegezelor lor. Astfel, întreg conţinutul revistei demonstrează că anexarea Basarabiei la Imperiul Rus a marcat tragic destinul băştinaşilor. Totodată, domnul conferenţiar universitar şi-a exprimat şi opinia privind necesitatea predării Istoriei românilor în şcoală.
Adresându-se celor prezenţi la eveniment, parlamentarul şi scriitorul Ion Hadârcă a menţionat că revista şi expoziţia sunt un act de triumf împotriva celor care au dorit să şteargă din acest spaţiu totul ce este legat de limba şi cultura română. În acelaşi timp, Domnia Sa şi-a exprimat bucuria că a găsit pe paginile revistei articole, studii ale unor istorici şi publicişti consacraţi de peste Prut, care totdeauna au împărtăşit durerile noastre, au demonstrat verticalitate chiar în condiţiile regimului ceauşist, suferind pentru adevăr şi pentru dreptate. De asemenea, Ion Hadârcă a mulţumit dlui Petre Guran, care, odată cu venirea la Chişinău în calitate de director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, a adus un suflu nou, a manifestat o atitudine constructivă, impunându-se prin acţiuni concrete, una dintre acestea fiind proiectul de restaurare şi valorificare a Casei Zemstvei.
Etalon al serialelor editoriale, conform opiniei directorului Bibliotecii Naţionale Alexei Rău, revista „Limba Română” şi de data aceasta a reuşit să satisfacă orizontul de aşteptare al cititorilor, oferindu-le nu numai informaţii despre raptul de la 1812, dar şi punându-i în situaţia de a reflecta asupra evenimentului şi a consecinţelor lui. Pe de altă parte, în opinia vorbitorului, un şir de exegeze semnate de Anatol Eremia, Lidia Codreanca, Andrei Crijanovschi, Ion Ciocanu ş.a. ne conving de faptul că fiinţa noastră naţională s-a conservat în limbă. Revista se impune şi prin originalitatea lucrărilor pictoriţei Natalia Ciornaia.
În completarea celor afirmate de vorbitorii precedenţi, Viorica-Ela Caraman, redactor-şef adjunct al revistei „Limba Română”, i-a îndemnat pe cei prezenţi la eveniment, dar, în special, pe colegii de generaţie, să cultive memoria, să reînveţe respectul faţă de sine şi faţă de apartenenţa la o cultură nucleică în drumul de integrare europeană a acestei bucăţi din românitatea noastră integră, pentru că valorile europene configurate în jurul conceptului de toleranţă se pot afirma în mod autentic pornind de la acelea care ne definesc identitatea proprie.
În finalul evenimentului cultural, dl Alexandru Bantoş a mulţumit auditoriului pentru prezenţa la eveniment, invitându-i pe toţi să citească următorul număr de revistă, pe paginile căruia vor fi aduse în prim-plan aspecte inedite ale itinerarului nostru identitar şi cultural.