A 15-a ediţie a „Zilelor Miron Cristea”
Pentru tipar;)
În urmă cu 144 de ani, la 18 iulie 1868, în Topliţa Română, pe Valea Superioară a Mureşului, străjuită de Călimani, în familia ţărănească George şi Domniţa Cristea, vedea lumina zilei pruncul Ilie, primul băiat din cei opt copii ai familiei Cristea. Era cel căruia Dumnezeu i-a hărăzit să devină „păstor cu turmă mare, păstorul Neamului”. S-a împlinit astfel dorinţa naşului său de botez, ciobanul Ioan Herţa, din Săliştea Sibiului, care, ducându-l în faţa altarului, i-a urat finului său să crească mare, să fie sănătos şi popă să se facă! Şi popă s-a făcut! Da, încă ce popă! Întâiul Patriarh al României întregite şi al Bisericii Ortodoxe Române!
În 1998, cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la naşterea acestuia, Primăria oraşului (azi, municipiu) împreună cu Mănăstirea Sfântul Ilie şi Fundaţia culturală „Miron Cristea” din Topliţa au luat iniţiativa de omagiere a celui care a fost întâiul Patriarh al României Mari. Sigur, prin înaltele funcţii deţinute atât în Biserica Ortodoxă Română, cât şi în cele ale statului, ca regent şi prim-ministru, Miron Cristea aparţine întregii naţiuni române, istoriei naţionale, fiind o podoabă strălucită în cununa de aur a neamului românesc. Însă el a aparţinut, mai întâi, Topliţei Române, cum spunea primarul Florea Coman, în 1938, „fiindcă aici a văzut lumina zilei, în ţărâna acestui pământ s-a jucat cu părinţii noştri şi de aici a plecat pentru a ajunge acolo unde până la El nu a ajuns niciun român”.
Aşa s-au născut Zilele Miron Cristea, devenite o manifestare cultural-ştiinţifică şi religioasă, care, an de an, şi-a sporit popularitatea, trezind interesul oamenilor de ştiinţă şi de cultură atât al celor din ţară, cât şi al celor de peste hotare.
Anul acesta, Zilele Miron Cristea au ajuns la cea de-a XV-a ediţie – o ediţie jubiliară. În program au fost înscrise numeroase activităţi, între care cea mai importantă a fost Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Istorie naţională, Cultură şi Civilizaţie românească şi Credinţă străbună”. Genericul a cuprins şi cele trei secţiuni în cadrul cărora au fost prezentate peste 50 de intervenţii. Aş preciza că, de-a lungul celor cincisprezece ediţii, în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice au fost prezentate aproape 1.000 de comunicări, susţinute de tot atâtea personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti. Între acestea s-a înscris şi comunicarea doamnei Ana Bantoş, conf. univ. dr. la Universitatea de Stat a Moldovei, cu tema „Percepţia alterităţii ca raport între om şi Dumnezeu. O perspectivă asupra literaturii basarabene postbelice”. Iată şi alte câteva titluri: prof. dr. Vasile Adăscăliţei (Dorohoi) „Viaţa religioasă a Dorohoiului până la începutul sec. XIX”; pr. prof. dr. Florin Bengean (Tg. Mureş) „Vasile Netea şi Biserica străbună”; dr. Elena Cobianu (Bucureşti) „Datoria faţă de România întregită în discursul parlamentar interbelic”; conf. univ. dr. Gavriil Preda (Ploieşti) „1912 în Basarabia”; prof. dr. Dorel Marc (Tg. Mureş) „Folclor identitar intracarpatic”; pr. dr. Nicolae Bucur (Miercurea Ciuc) „Nobleţea, vocaţia şi cordialitatea maestrului George Sbârcea” etc.
Pe lângă acestea au fost lansate mai bine de 30 de cărţi, reviste şi publicaţii periodice, apărute în intervalul 2011-2012, avându-i ca autori mai ales pe cei care au susţinut şi comunicări ştiinţifice. Între acestea a fost prezentată şi revista „Limba Română” nr. 5-6din 2012, de către domnul Alexandru Bantoş, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău, redactor-şef al publicaţiei. Alte câteva titluri: Ioan Morar – „Cuibul vulturului ceresc” (proză); Florin Bengean – „ASTRA – cuvânt, faptă, împlinire”; Ilie Şandru – „Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu” (istorie literară); Doina Dobrean – „Cântecul obârşiei”(proză); Simion Bui – „Patriciu Barbu – un om, o epocă, o idee” etc.
Tot în prima zi a manifestărilor, miercuri, 18 iulie, cei peste 50 de participanţi prezenţi la eveniment au onorat programul Zilelor Miron Cristea, vizitând importante monumente istorice şi locuri turistice din oraş şi împrejurimi; luând parte la vernisajul expoziţiei de artă plastică „Îngerii cu ochii scoşi” a pictorului băcăuan Aurel Stanciu; asistând la parastasul oficiat de preoţii din Topliţa, în frunte cu protopopul Dumitru Apostol, vizitând bustul Patriarhului Miron Cristea şi cel al poetului Grigore Vieru, din parcul central al oraşului. Precizăm că Topliţa a fost cel dintâi oraş din România care i-a acordat poetului basarabean titlul de Cetăţean de Onoare. „Faptul că sunt membru al Academiei Române şi Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa pentru mine contează mai mult decât premiul Nobel”. Aşa stă scris pe soclul de marmură pe care este aşezat bustul artistului.
Activităţile au continuat în cea de-a doua zi, 19 iulie, în comuna Bilbor, aflată la peste 1.000 de metri altitudine, în depresiunea intramontană cu acelaşi nume dintre Munţii Bistriţei, Giurgeului şi Călimanilor. Aici s-a continuat sesiunea de comunicări, începută în ziua precedentă la Topliţa; a fost lansat volumul Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu de Ilie Şandru, Biborul fiind satul în care, în 1876, s-a născut scriitorul, publicistul, omul politic şi de cultură Octavian Codru Tăslăuanu, cel care, între 1903 şi 1914, a condus revista „Luceafărul”, la Budapesta şi la Sibiu. Doamna Felicia Avram, soţia scriitorului Vasile Avram, din Sibiu, a prezentat volumul Vasile Avram – omul şi opera.
În cea de-a treia zi, oaspeţii Topliţei au luat parte la Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, în fruntea unui numeros sobor de preoţi călugări, prilejuită de sărbătoarea hramului sfintei Mănăstiri „Sfântul Prooroc Ilie” din Topliţa, ctitoria Patriarhului Miron Cristea, monument istoric.