Limbă, cultură, istorie la Est de Prut. Autoidentificare şi viitor
Pentru tipar;)
Itinerarul de două decenii al „Limbii Române”, determinat de sinuozităţile inerente afirmării unei publicaţii româneşti într-un context istoric şi cultural incert, dar şi cu meritele evidente în asanarea climatului lingvistic al spaţiului pruto-nistrean şi repunerea în circuit a valorilor culturale naţionale interzise aici de-a lungul istoriei, se proiectează în perspectiva unor şanse de supravieţuire şi reafirmare date de noile ritmuri şi imperative ale comunicării.
Astfel, ajunsă la cel de-al douăzeci şi unulea an de apariţie continuă, revista „Limba Română” lansează o serie de colocvii şi conferinţe marcate de tematica şi problematica actului cultural în Republica Moldova. Ediţia inaugurală a proiectului a avut loc în acest an în ziua tradiţională a sărbătoririi limbii române la Chişinău, 31 august, la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” şi s-a produs cu genericul Limbă, cultură, istorie la Est de Prut. Autoidentificare şi viitor. Evenimentul a avut ca centru ideatic de interes problema identitară pluridimensională a românilor din spaţiul marginal basarabean reflectată din perspectiva împlinirii a 200 de ani de la ocupaţia ţaristă a acestui teritoriu. La eveniment au prezentat comunicări profesori şi cercetători din domeniul limbii şi literaturii române, istorie, sociologie, arte etc. Partenerii instituţionali ai acţiunii au fost Primăria municipiului Chişinău, Uniunea Scriitorilor din Moldova şi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Evenimentul a fost deschis de către domnul Alexandru Bantoş, redactorul-şef al revistei „Limba Română” şi directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, care a fixat tonalitatea dilematică a problemei identitare a spaţiului nostru, invocând principalele cauze şi pârghii strategice de inoculare a unei concepţii imagologice incerte. Printre participanţii colocviului s-au remarcat nume notorii din mediul ştiinţific şi cultural din Republica Moldova şi de peste hotare, precum Anatol Ciobanu, prof. univ., dr. hab., m. cor. al A.Ş.M., cu Privire retrospectivă asupra destinului limbii române (Basarabia şi Bucovina, sec. XIX); Ana Bantoş, conf. univ., dr. hab. în filologie (moderatoarea întrunirii), cu o comunicare intitulată Literatura de la Est de Prut şi reflexele brutalităţii istoriei. Lidia Istrati; Vlad Mischevca, dr., cercet. şt. coord., Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., conf. cercet. (Associate professor, Ph.D.), – „Această pace este şi va rămâne o enigmă...”; Nicolae Chicuş, prof. univ. dr., rectorul Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” – Arborele Genealogic. Destin sub vremi; Gheorghe Negru, prof. univ. dr., redactor-şef al revistei „Destin Românesc” – Lupta cu „naţionalismul” în R.S.S.M. Două cazuri mai puţin cunoscute din 1970; Anatol Petrencu, prof. univ. dr. hab. în istorie, directorul Institutului de Istorie Socială, care a expus şi analizat Teoria moldovenismului. Originile şi manifestările acesteia. Cadrul discuţiilor a fost configurat printr-o abordare filozofică şi sociologică a invitatului special Ciprian Speranza, cercetător la Societatea Română de Fenomenologie din Bucureşti şi Institutul „Eikones” – Critica imaginii, Universitatea din Basel, Elveţia, care a fixat aria de cuprindere a unor noţiuni fundamentale pentru definirea nucleului social şi cultural al oricărei identităţi naţionale – patrie / patriot / patriotism, naţional, alteritate, străin / străinătate etc., comunicând despre Înrădăcinarea identitară şi sensul comun.
Propunem atenţiei cititorului câteva dintre comunicările prezentate la colocviu.