O carte de istorie cu miză diplomatică
Pentru tipar;)
;)
În perioada 24-27 octombrie 2012 a avut loc cea de-a VIII-a ediţie a Salonului de carte POLEMOS – istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare, găzduit de Galeria Artelor a Palatului Cercului Militar Naţional din Bucureşti.
Eveniment înscris între manifestările care au marcat, ca în fiecare an la 25 octombrie, Ziua Armatei Române, Salonul a fost organizat de Editura Militară şi a avut drept parteneri Societatea Scriitorilor Militari, Cercul Militar Naţional, Biblioteca Militară Naţională, Societatea Editorilor din România şi Amplus International Ltd.
În cadru târgului, Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte a anunţat o nouă lucrare a istoricului Dorin Cimpoeşu, intitulată Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012). Lansarea s-a desfăşurat chiar în ziua de 25 octombrie.
Invitaţii speciali, care au exprimat unele consideraţii interesante şi pertinente pe marginea noii lucrări privind istoria recentă a Basarabiei, au fost personalităţi notorii din domeniile istoriei şi diplomaţiei, precum: prof. univ. dr. Mihai Retegan de la Universitatea din Bucureşti, specialist în istoria contemporană a românilor; Ion Bistreanu, diplomat de carieră, ambasador, şeful primei misiuni diplomatice a României în Basarabia, pe care a deschis-o în luna ianuarie 1992, autorul lucrării Chişinău ’92. File de jurnal, publicată la începutul anului 2012; Alexandru Ghişa, de profesie istoric, consilier în Direcţia Arhiva Diplomatică din M.A.E român; conf. univ. dr. Silviu Miloiu de la Universitatea Valahia din Târgovişte, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Studii Baltice şi Nordice.
O manifestare similară a fost organizată şi la Universitatea Valahia din Târgovişte, în data de 28 octombrie a.c., în cadrul unei mese rotunde pe tema Basarabiei, la care au participat, printre alţii, şi istoricii Ion Şişcanu şi Gheorghe Cojocaru din Republica Moldova.
Vorbitorii au subliniat importanţa apariţiei acestei cărţi, care reprezintă o sinteză şi, în acelaşi timp, o analiză a regimului politic posttotalitar din ultimii douăzeci de ani din Republica Moldova, cu accent pe consecinţele, în mare parte negative, pe care acesta le-a avut asupra democratizării societăţii româneşti din stânga Prutului, asupra edificării statului de drept şi, în general, a reformării instituţiilor statului în consonanţă cu principiile şi valorile Uniunii Europene la care această nouă entitate statală românească tinde să adere.
Alexandru Ghişa a accentuat, în acest context, că, la 200 de ani de la ocuparea de către Imperiul Ţarist a teritoriului dintre râurile Prut şi Nistru, o lucrare pe temaregimului posttotalitar din Republica Moldova (1990-2012) este cu adevărat binevenită. Deşi tratează numai douăzeci şi doi de ani din cei 200 care au trecut de la prima înstrăinare, autorul, dr. Dorin Cimpoeşu, fost diplomat în cadrul Ambasadei României la Chişinău în primii ani după stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Republica Moldova, prezintă o sinteză a ceea ce a mai rămas din metamorfozele Basarabiei, respectiv actuala formaţiune statală numită Republica Moldova. Descrierea evolutivă în plan politic şi instituţional a Republicii Moldova, din 1990 până în 2012, surprinde aspecte relevante ale procesului de creare a statalităţii într-un teritoriu controversat astăzi din punctul de vedere al identităţii sale. După ce Basarabia a cunoscut profunde transformări demografice, cu strămutări de populaţie, mai multe valuri de deportări şi colonizări soldate cu schimbarea structurii etnice, ea a fost supusă unor regimuri politice contrastante. Dacă adăugăm la acestea şi amputările teritoriale în Nord – Ţinutul Hotinului şi în Sud – ţinuturile dunărene şi ieşirea la Marea Neagră, trecute la ceea ce a fost R.S.S. Ucraineană şi rămase în Ucraina de azi, precum şi alipirea Transnistriei – o piatră de moară greu de gestionat, înţelegem dificultăţile în crearea şi consolidarea statalităţii Republicii Moldova.
Autorul sintetizează şi evoluţia politică din momentul declarării independenţei Republicii Moldova faţă de fosta U.R.S.S., cu succesiunea a 6 guvernări – de stânga şi extremă stângă – timp de 18 ani şi numai 4 ani cu guverne democratice de centru dreapta. Analiza comparată a acestor guvernări relevă, între altele, şi eterogenitatea clasei politice de la Chişinău, supusă presiunilor politice şi economice venite dinspre Federaţia Rusă – stat care îşi revendică succesiunea fostei U.R.S.S. – dar şi „tentaţiilor” democratice din Vestul Europei. Din lectura cărţii rezultă că această clasă politică, „condamnată” la libertatea de a-şi alege propriul destin, nu a decis încă în ce direcţie să îndrepte Basarabia, după douăzeci şi doi de ani.
Indirect – a conchis Alexandru Ghişa –, prin publicarea cărţii Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012), autorul supune atenţiei factorilor de decizie din România necesitatea stabilirii unei strategii coerente în relaţia cu Republica Moldova şi asumarea responsabilităţii în implementarea acesteia.