Aerul dur al înălţimii
Pentru tipar Fratelui Grigore
Ştiu că nu sunt bine primit pe aici,
Pe unde se lăfăie slugile boierimii,
Între deştepţi şi proşti, între mari şi mici,
Eu sorb aerul dur al înălţimii.
Veni-va o vreme când, ieşiţi curaţi din nevoi,
Vom râde cu toţii în faţa darului albăstrimii
Şi-l vom vedea pe Hristos venind pe nori către noi,
Căci noi sorbim aerul dur al înălţimii.
Ştiu că sunt bine primit numai în cer,
Acolo unde se află sfinţii, sublimii,
Poate-o fi că trăiesc şi eu în Adevăr,
Dacă sorb şi sorb aerul dur al înălţimii.