Frumoasă-i limba ţării mele
Pentru tipar;)
În scopul realizării prevederilor Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu decizia Primăriei municipiului Chişinău nr. 1/2 din 28.09.99 „Cu privire la organizarea cursurilor de însuşire a limbii de stat pentru alolingvi şi a cursurilor de perfecţionare lingvistică pentru vorbitorii de limba română”, în mai, 2004, la Casa Limbii Române a fost lansat Proiectul Frumoasă-i limba ţării mele. Au fost constituite 14 grupe de studiere a limbii române de către alolingvi (205 audienţi) la mai multe întreprinderi şi organizaţii din oraşul Chişinău: SA „Apă-Canal”, „Chişinău-Gaz” SRL, SA „Unic”, Fabrica de sticlă, Întreprinderea municipală „Liftservice”, Centrul militar al municipiului Chişinău, Liga Femeilor Poloneze, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă – APOFM (sectoarele Centru şi Buiucani), Firma de construcţie a drumurilor „Edilitate”.
Pentru buna desfăşurare a proiectului au fost angajaţi profesori de limba română, buni cunoscători ai metodicii de predare a românei ca limbă a doua, specialişti cu experienţă în domeniu: doamnele V. Ţurcanu, V. Arhip, M. Grigore, G. Şepelev, L. Vlas, A. Apreutesei, G. Gârbea şi alţii.
Pentru a înlesni învăţarea limbii române, cursanţilor li s-au repartizat, spre utilizare, pe durata cursurilor, manuale şi literatură didactică auxiliară.
Pe parcursul lunilor iunie-august, la Regia Transport Electric Chişinău, cunoscutul filolog Ion Ciocanu şi colaboratoarele Centrului Naţional de Terminologie Eugenia Chiosa şi Ecaterina Păun au susţinut un ciclu de lecţii în cadrul cursurilor de perfecţionare lingvistică pentru vorbitorii de limba română, avându-i în calitate de audienţi pe taxatorii şi conducătorii de troleibuze de la întreprinderea amintită – în total 1000 de persoane. Pentru cursanţii Regiei de Transport Electric Chişinău colaboratorii Casei Limbii Române au elaborat materialul didactic necesar (vezi: Ion Ciocanu, A vorbi sănătos limba mamei... şi Eugenia Chiosa, Ecaterina Păun, Ion Ciocanu, Cuvinte şi expresii uzuale), pe care-l publicăm în acest număr de revistă.
În cadrul Proiectului Frumoasă-i limba ţării mele s-a impus şi profesorul Alexei Acsan, lector superior la ULIM, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al A.Ş.M.
În perioada 1 iunie – 4 august domnul A. Acsan a predat un curs de limba română audienţilor de la Liga Femeilor Poloneze şi APOFM, mun. Chişinău, sectorul Buiucani. Am asistat la cîteva lecţii predate de către A. Acsan. În urma observaţiilor proprii, dar şi în baza discuţiilor cu audienţii am avut plăcerea să constat că domnul profesor este un excelent slujitor al limbii române, îşi cunoaşte meseria, ştie cum să-i motiveze pe cursanţi în studierea limbii române, este foarte deschis în comunicare, fapt ce înlesneşte depăşirea barierei lingvistice.
Lecţiile predate de domnul A. Acsan sînt bine gîndite, tehnicile şi metodele de lucru utilizate fiind interactive. Eficienţa orelor predate este asigurată şi de utilizarea casetelor audio, video, a materialului didactic suplimentar.
Fiind preocupat constant de procesul de însuşire a limbii române de către alolingvi şi conştientizînd faptul că predarea limbii române necesită o continuă perfecţionare şi diversificare a instrumentelor de lucru, profesorul A. Acsan a început elaborarea unui manual de limba română pentru cei ce nu o cunosc defel, intitulat Vreau să vorbesc româneşte. Fiind deja pregătite mai multe unităţi de învăţare, profesorul le-a utilizat în cadrul cursurilor sus-numite pentru a stabili cît de eficient este materialul dat, în ce măsură le ajută alolingvilor în efortul de cunoaştere a limbii române. Am citit cîteva unităţi (teme) despre care putem spune următoarele: materialul este structurat în baza celor patru deprinderi integratoare sub rubricile: audiem, vorbim, citim, scriem. Fiecare unitate conţine ca material de bază (text) un dialog pe diverse teme cotidiene: Prima întîlnire, La Casa Limbii Române, În familie ş.a. Dialogurile reprezintă, de fapt, nişte situaţii de comunicare ce corespund necesităţilor cursanţilor adulţi. Vocabularul şi elementele de gramatică ce se conţin în dialog, structurile necesare pentru a comunica la unitatea dată sînt reluate într-un set de exerciţii începînd de la cele cu alegere multiplă (de ex., Alegeţi varianta potrivită) pînă la cele de creativitate (de ex., Completaţi fişa personală. Scrieţi un text despre dvs.). Prin acest set de exerciţii se urmăreşte respectarea principiului aplicării în practică a celor învăţate. Or, fiecare învaţă mai bine ceea ce-i foloseşte în practică.
Numărul mare de exerciţii va facilita, credem noi, însuşirea limbii române pînă la crearea de automatisme în utilizarea structurilor propuse.
Parcurgînd textul (Unitatea I), ai impresia că „se bate pasul pe loc”. Procedeul însă este justificat într-un manual de studiere a românei ca a doua limbă, deoarece aceleaşi structuri sînt utilizate în exerciţii cu diferit grad de complexitate şi în diverse contexte.
Materialul prezentat are o orientare distinct comunicativă, or tocmai acesta este principiul de bază în predarea limbilor străine. Conform acestui principiu, A. Acsan încearcă, într-un mod reuşit, să apropie la maximum procesul de predare a limbii române de procesul comunicării reale prin folosirea limbii studiate în diferite situaţii de comunicare.
Dragi profesori din şcolile alolingve, vă propunem spre lectură prima Unitate dintr-un, sperăm, foarte util manual de limba română. Aşteptăm părerile şi sugestiile dumneavoastră pe adresa redacţiei.