Antena parabolică (fraze, parabole, păreri)
Pentru tipar;)
;)
;)
;)
;)
• În realitate, lucrurile sunt nişte contiguităţi materializate mai mult sau mai puţin adecvat ale dorinţelor, himerelor omeneşti. Un fel de alter ego al omului. Pentru a recupera întreaga energie primordială codificată în noi ar fi necesar să dispară lucrurile, ca să înviem noi cei adevăraţi!
• Întârzierea este graba inversată precum şi graba este întârzierea inversată. Punctualitatea suverană presupune ajustarea la timp a grăbitului cu întârziatul.
• Vrem să mergem înainte, dar gândim ca mai-nainte.
• Ei tac, înseamnă că-s cuprinşi de admiraţie.
• Fără Legea pentru apărarea onoarei Poporului este laşă Legea pentru apărarea onoarei preşedintelui.
• Pe oglinda unei conştiinţe strălucitoare faptele absurde, acţiunile necugetate patinează şi zgârie, iar uneori chiar o sparg – cu alte cuvinte, tulbură mintea!
• Nu greşi. Odată ce-ai greşit, recunoaşte-o. Odată recunoscând, izbăveşte-te. Odată izbăvindu-te – nu greşi.
• Aşa cum m-ai trădat, prietene, nici nu ştiu cum să-ţi mulţumesc.
• Lucrurile care se tac sunt cu mult mai grave decât cele care se rostesc.
• După o confruntare barbară mi-am zis: nasc şi la Moldova troglodiţi!
• Înţelepciunea este o prealuminoasă, dar preatârzie umbră a amărăciunii.
• Femeile mint mai des pentru că intuiesc mai bine adevărul.
• ...Şi chiar ştiind că niciodată nu-i va fi dat să zboare, totuna omul e dator să-şi cultive mereu efortul de-a fi gata pentru zbor.
• Cu nodul în gât suferinţa spune mai multe decât cu răcnete pe vârful limbii.
• Experienţa de viaţă valorificată cu tâlc adeseori combate o inteligenţă originală, însă ruptă de real.
• Experienţa vieţii este fuiorul din care se toarce firul înţelepciunii.
• Marea criză din viaţa unui om nu vine atunci când îl trădează prietenii, ci atunci când se trădează pe sine.
• Gogoaşele se vând, indulgenţele se cumpără, erorile se plătesc.
• Nu-i bai dacă măgarii au ajuns de râsul lumii. Mai grav e dacă lumea a ajuns de râsul măgarilor.
• Încotro, omule, rătăcit între cimpanzeu şi Dumnezeu?
• Peste coasă grâul ca peste moarte viul.
• Pune frâu slăbiciunilor, ca să nu-ţi pună ele belciugul.
• Sufletului îi sunt hărăzite nu numai cele statornice, dar şi cele nestatornice; nu numai cele plăcute, dar şi cele urâte; nu numai cele ce vin, dar şi cele ce nu vor veni niciodată.
• Toate se-arată-n oglinzile sufletului. Şi toate se retrag speriate de măreţia Lui.
• Mâna modelează comoditatea, ochiul înfruntă imensitatea.
• Strămoşii nu se inventează, ci se moştenesc.
• Numai părinţii nasc feciori şi fiice şi numai Domnul naşte pământuri şi naţiuni.
• Neamul meu este ceea ce se cuprinde între Tiparniţe, Altare şi Cetăţi.
• Politica nu este arta de a minţi, ci arta minţii de apărare a obrazului.
• Esenţa facerii de bine-i netrecerea pe lângă rău.
• Nici memoria nu este capabilă să reţină atât cât poate nimici raţiunea!
• Pe timpul tulburărilor stradale un creştin îmi spuse cu necaz: „Suntem prea stăruitori la muncă pentru a mai fi şi bătuţi!”.
• Ura nemţilor pentru ziduri este (a)simetrică iubirii românilor pentru sârmă.
• Ceea ce neamţul are în sânge, noi nici în vis nu avem.
• Suveranitatea este sinonimul libertăţii. Numai în condiţiile deplinei libertăţi, neîngrădite de nici un dictat din afară, se poate manifesta caracterul suveran, personalitatea şi geniul oricărei naţiuni.
• Spaţiul vital al împlinirii noastre în timp este cunoaşterea Adevărului. Adevărata noastră istorie nu se poate împlini fără integrarea adevăratei istorii în noi.
• Oare cum s-o fi numind poporul cu cele mai frumoase şi mai înţelepte proverbe rostite pentru altcineva?
• Prostia încăpăţânată probează pe gratis garderoba caracterelor fără inteligenţă.
• Ironia este teama superiorităţii de a nu se face de râs.
• Omul numai crede că gustă din toate, când, de fapt, toate gustă din om.
• Din grâul ales de neghină alege elita grâului, altfel niciodată nu vei ajunge la esenţe.
• Descumpănirea... Această drojdie neagră din care ar putea încolţi nebunia.
• Nimic nu costă mai ieftin şi nu se plăteşte mai scump decât Prostia.
• Şi dintr-o jigodie mică poate creşte o mare lichea.
• Dacă centrul este de stânga şi de dreapta în acelaşi timp, înseamnă că-i roşu de mama focului?
• Nimănui nu place Adevărul că tuturor le place Minciuna.
• Un neadevăr inconştient devine Minciună, atunci când i se gâdilă tălpile de umblat prin lume.
• Limba este lancea adevărului.
• Urma cuvântului este nevăzută, iar urmările – neprevăzute!
• Adevărata muzică a limbii nu este sunetul, ci gândul care depăşeşte orice sunet.
• Sunetul este istoria impactului dintre lumi diferite.
• Pentru a fi înţeleasă, Poezia mai întâi trebuie scrisă.
• Nu acolo pe unde a mai umblat întâmplarea, ci acolo unde abia se îndreaptă paşii gândului – acolo se află literatura.
• Un scriitor autentic are totul fără a poseda nimic, vede orice fără a se atinge de nimic şi le numeşte pe toate neştirbind cu nimic firea lucrurilor.
• Poezia este ceva legat de cuvânt care nu se defineşte-n cuvinte.
• Poezia macină sentimentele, prefăcându-le în pulbere, imagini de otravă şi prafuri amare, bune de băut cu hârtiuţa.
• Unica amintire lăsată omului după alungarea lui din rai pare a fi rămas Poezia!
• Sunt lucruri care se spun şi lucruri care se tac. Literatura, în fond, este un soi de lucru care se spune despre lucruri ce se tac.
• Pentru a fi zeu, Cuvântului îi lipseşte numai tăcerea!
• Cea mai frumoasă dintre limbile posibile poate fi numai limba în care ţi se mărturiseşte Evanghelia, se cântă Ave Maria, în care-ţi rosteşti rugăciunea de seară şi spui Veşnica pomenire pentru cei cu duhul neprihănit.
• Eminescu este cel ce şi-a tăiat din cuvânt catedrală, ca să oficieze veşnic în ea liturghia Limbii Române.