Ştefan cel Mare. Viaţa şi activitatea
Pentru tipar;)
;)
1441-1442 (după alţi istorici: 1433-1438) – vede lumina zilei Ştefan, fiul lui Bogdan al II-lea şi nepotul lui „jupân Bogdan”, fratele lui Alexandru cel Bun (1399-1432). Mama se numea Maria-Oltea. Fraţii şi surorile lui Ştefan: Ioachim, Ioan, Cârstea, Maria şi Sora
1449-1451, 15 octombrie – anii de domnie ai lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan, care e prins şi ucis de Petru Aron la Reuseni (lângă Suceava)
1451-1452 – prima domnie a lui Petru Aron în Ţara Moldovei
1451-1456, august – refugiul lui Ştefan cu ai săi în Transilvania, la curtea lui Iancu de Hunedoara
1451-1454 – a doua domnie a lui Alexăndrel, nepotul lui Alexandru cel Bun
1454-1455 – a doua domnie a lui Petru Aron
1455, februarie-mai – a treia domnie a lui Alexăndrel
1455-1457, 12 aprilie – a treia domnie a lui Petru Aron. Din 1456 Ţara Moldovei începe să plătească tribut Imperiului Otoman în mărime de 2000 galbeni
1456, august – stabilirea lui Ştefan cu ai săi la curtea lui Vlad Ţepeş, în Ţara Românească
1457, 12 aprilie – cu ajutorul lui Vlad Ţepeş şi cu sprijinul Ţării de Jos Ştefan bate oştile lui Petru Aron la Doljeşti. Ştefan, fiul lui Bogdan al II-lea, este încoronat domn al Ţării Moldovei în satul Direptate, lângă Suceava
1458, 24 ianuarie – Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, devine rege al Ungariei
1458, 13 martie – Ştefan reînnoieşte privilegiul comercial acordat anterior negustorilor braşoveni de către Alexandru cel Bun
1459 – prima expediţie a lui Ştefan cel Mare în Polonia, în scopul prinderii lui Petru Aron
1459, 4 aprilie – încheierea tratatului moldo-polon de la Overhelăuţi pe Nistru, prin care Ştefan recunoaşte suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV-lea; lui Petru Aron i se interzice apropierea de graniţa Moldovei ş.a.
1460, 3 iulie – Ştefan reconfirmă privilegiul comercial acordat negustorilor din Liov de predecesorii săi
1462, 2 martie – Ştefan voievod, Mitropolitul Teoctist, împreună „cu toţi boierii moldoveni”, promit lui Cazimir al IV-lea că-i vor rămâne credincioşi până la moarte, cerându-i în schimb să-l ajute pe Ştefan vodă, „cum glăsuiesc vechile tratate şi obiceiuri”, contra duşmanilor
1462, 22 iunie –prima încercare (neizbutită) a lui Ştefan de a cuceri cetatea Chilia, stăpânită de unguri. În timpul asediului voievodul e rănit la gleznă
1462, noiembrie –sultanul otoman Mehmed al II-lea cotropeşte Ţara Românească, înlocuindu-l pe Vlad Ţepeş cu fratele său Radu cel Frumos (1462-1473)
1463 – în urma înţelegerilor diplomatice cu Ţara Leşească, cetatea Hotinului este retrocedată Moldovei
1463 – Ştefan cel Mare „a dat de a scris ...” mănăstirii Zograf din Sfântul Munte Athosun Praxiu (Apostol) –prima carte copiată din porunca voievodului
1463, 5 iulie – căsătoria lui Ştefan cu Eudochia de Kiev, sora cneazului Simion Olelcovici
1464 – se naşte fiul lui Ştefan cel Mare şi al Eudochiei – Alexandru, pomenit în hrisoavele ţării până în anul 1496, când moare
1465, 23-26 ianuarie – Ştefan asediază şi cucereşte cetatea Chiliei
1465, 4 noiembrie – moare Maria-Oltea, mama voievodului, înmormântată la mănăstirea Probota
1465-1466 – se naşte Elena, fiica lui Ştefan cel Mare şi a Eudochiei
1466 – Vlaicul, pârcălab de Hotin, unchiul lui Ştefan cel Mare, cumpără moşia Chişinăului
1466, 10 iulie – începe zidirea mănăstirii Putna, ctitorie şi necropolă domnească a lui Ştefan cel Mare
1467 – Ştefan sprijină rebeliunea nobililor transilvăneni împotriva lui Matia Corvin
1467, 25 noiembrie – moare Eudochia de Kiev, înmormântată în biserica mitropolitană Mirăuţi din Suceava
1467 – ieromonahul Ioanichie de la mănăstirea Neamţ scrie la comanda lui Ştefan vodă un Minei pe ianuarie
1467, 14-15 decembrie – bătălia de la Baia, în care oastea lui Matia Corvin suferă o înfrângere zdrobitoare. Rănit grav, regele Ungariei se retrage peste Carpaţi
1469, 20 august – Ştefan învinge, la Lipnic, lângă Nistru, pe tătarii lui Mamac-han
1469, 3 septembrie – sfinţirea mănăstirii Putna, căreia Ştefan voievod îi dăruieşte, de-a lungul anilor, moşii, cărţi şi odoare bisericeşti
1469-1470 – reconstruieşte cetatea de lemn şi pământ la Orhei, numindu-l ca pârcălab pe Radu Gangur (1 aprilie 1470)
1470, 27 februarie-martie – campania lui Ştefan cel Mare împotriva lui Radu cel Frumos, domn al Ţării Româneşti, supus otomanilor. Pradă şi arde Brăila, Oraşul de Floci şi judeţul Ialomiţa
1470 – din porunca domnului monahul Chiriac scrie un Sbornic, iar călugărul Casian copiază o Psaltire
1471, 7 martie – oastea lui Radu cel Frumos intră în Moldova, dar e zdrobită la Soci (lângă Bacău)
1472, 14 septembrie – Ştefan se căsătoreşte cu Maria de Mangop, înrudită cu împăraţii bizantini
1472 – Ghevrasie de la mănăstirea Neamţ întocmeşte, la porunca lui Ştefan, o copie a lucrării Sintagma lui Matei Vlastaris
1473 – Ştefan încetează să plătească sultanului haraciul
1473 – Nicodim de la Putna caligrafiază şi decorează, la porunca lui Ştefan, un Tetraevanghel dăruit apoi mănăstirii Humor. Cartea cuprinde o miniatură cu chipul voievodului
1473, 18-21 noiembrie –după ce înfrânge oastea lui Radu cel Frumos, lângă Râmnic, Ştefan îl aşază ca domn în Ţara Românească pe Laiotă Basarab. Sunt luate ostatice soţia Despina şi fiica Maria-Voichiţa ale lui Radu cel Frumos
1474 – moare Radu cel Frumos
1475, 10 ianuarie – bătălia de la Podul Înalt, de lângă Vaslui, în care Ştefan, împreună cu 40.000 de oşteni, zdrobeşte armata otomană care număra peste 120.000 de ostaşi, conduşi de Suleiman Paşa. Este prima dată când osmanii, care se considerau invincibili, sufereau o înfrângere dezastruoasă
1475, 25 ianuarie – Ştefan, domn al Moldovei, scrie principilor creştini, anunţându-i despre victoria lui asupra păgânilor
1475, 31 martie – Papa Sixt al IV-lea îi scrie lui Ştefan cel Mare, preaslăvindu-i luptele „pentru creştinătate”
1475, 12 iulie – Ştefan încheie o alianţă antiotomană cu Matia Corvin, regele Ungariei. Acţiunea prevedea şi o „pace trainică şi veşnică” între Moldova şi Ungaria
1475, vara – cad, cucerite de osmani, cetăţile Caffa şi Mangop din Crimeea, aliate ale Moldovei
1475, decembrie – Ştefan îl ajută pe cumnatul său Alexandru, principele de Mangop, în lupta contra otomanilor, expediind în Crimeea mai multe vase de luptă cu oşteni moldoveni
1476, 13 mai – sultanul Mehmed al II-lea porneşte spre Moldova cu o armată evaluată de contemporani la 90-150 mii de oameni
1476, iunie-iulie – tătarii atacă Ţara de Sus a Moldovei. Ştefan porunceşte ţăranilor să-i alunge pe tătari şi să revină apoi în oastea lui de pe Dunăre
1476, 15 iulie – după o rezistenţă de mai multe zile la Dunăre, Ştefan se retrage din faţa lui Mehmed al II-lea pe valea Siretului, însoţit fiind de zeci de curteni
1476, 26 iulie – bătălia de la Valea Albă (Războieni), în care oastea lui Ştefan suportă pierderi grele. În vara şi toamna aceluiaşi an Ştefan adună o nouă oaste, de peste 16.000 de oşteni. Nereuşind să cucerească cetăţile, Mehmed, lovit de oastea lui Ştefan, e nevoit să părăsească Moldova „mai mult învins decât învingător”
1476, 10-19 octombrie – hanul Eminec Mârza îi scrie lui Mehmed că voievodul Moldovei „a făcut război crâncen cu noi şi ne-a omorât mulţi oameni”
1476 – Ştefan intră în Muntenia, pentru a-l pedepsi pe Laiotă Basarab, care luptase, la Valea Albă, de partea osmanilor
1476 – Ştefan îl pune domn în scaunul de la Târgovişte pe Vlad Ţepeş, în locul lui Laiotă
1476 – au loc lucrări de întărire şi modernizare a Cetăţii Albe
1476, decembrie – Vlad Ţepeş e ucis de Laiotă Basarab, care intră în Muntenia cu ajutorul osmanilor
1477, 7 mai – solia lui Ioan Ţamblac, trimis de Ştefan cel Mare la Veneţia, dezvăluie planurile voievodului moldav de a recuceri Caffa şi a-i alunga pe osmani din Crimeea
1477, noiembrie – în urma intervenţiei în Muntenia, Ştefan ridică în scaunul Ţării Româneşti pe Basarab cel Tânăr, zis Ţepeluş
1477, 19 decembrie – moare Maria de Mangop, înmormântată la mănăstirea Putna
1478, vara – căsătoria lui Ştefan cu Maria-Voichiţa
1479, iunie-iulie – din porunca lui Ştefan, 800 de meşteri zidari şi 17.000 de salahori construiesc cetatea Chilia Nouă pe malul stâng al Dunării
1479 – se naşte fiul ui Ştefan şi al Mariei-Voichiţa – Bogdan-Vlad, care va moşteni în 1504 tronul lui Ştefan
1480 – din porunca lui Ştefan voievod sunt confecţionate şi instalate lespezi funerare pe mormintele predecesorilor săi înmormântaţi în biserica episcopală de la Rădăuţi
1481, 15 martie – Matia Corvin îl anunţă pe Papa Sixt al IV-lea despre victoriile lui Ştefan cel Mare în Muntenia împotriva lui Basarab Ţepeluş, omul turcilor
1481, 8 iulie – bătălia de la Râmnicul Sărat. Ştefan îl învinge pe Ţepeluş, punându-l domn, în locul acestuia, pe Vlad Călugărul. La această bătălie participă, alături de Ştefan, şi fiul său Alexandru
1482, 10 martie – Ştefan cel Mare cucereşte cetatea Crăciuna din Ţara Românească, numindu-i pârcălabi pe Vâlcea şi Ivanco
1483, 12 ianuarie – căsătoria Elenei, fiica lui Ştefan cel Mare şi a Eudochiei de Kiev, cu Ivan cel Tânăr, moştenitorul tronului Moscovei
1483 – este finisată construcţia Cetăţii Noi de la Roman
1484 – la Moscova se naşte Dimitrie, fiul Elenei şi al lui Ivan cel Tânăr
1484, 6-30 iulie – osmanii asediază şi cuceresc Chilia şi Cetatea Albă
1484, 28-30 iunie – este asediată şi cucerită, de către osmani, Cetatea Albă
1484, vara – cade în luptele pentru Chilia şi Cetea Albă Vlaicul, unchiul lui Ştefan cel Mare, pe atunci pârcălab de Orhei
1485 – Matia Corvin dăruieşte lui Ştefan vodă cetăţile Ciceul şi Cetatea de Baltă din Ardeal
1485, 15 septembrie – Ştefan voievod depune la Colomeea jurământ de vasalitate şi credinţă lui Cazimir al IV-lea, regele Poloniei, care-i promite ajutor în recucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe
1485, 29 septembrie – Ştefan învinge oştile turceşti ale beglerbeiului Ali Hadâmbul, care veneau să-l pună domn al Moldovei pe Hroiot, pretendent la domnie
1485, 16 noiembrie – în lupta de la Cătlăbuga, Ştefan înfrânge oastea lui Malcoci, paşa de Silistra
1486, 6 martie – susţinut de osmani, Hroiot revine în Moldova, dar e învins de Ştefan în bătălia de la Şcheia
1487 – silit de împrejurări, Ştefan încheie pace cu sultanul, acceptând reluarea plăţii haraciului în schimbul garanţiei independenţei Moldovei
1487 – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Procopie de la Milişăuţi în amintirea bătăliei de la Râmnic
1487, 12 iunie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Cruci din Pătrăuţi
1488, 1 mai – 15 octombrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Ilie în amintirea bătăliei de la Şcheia
1488, 26 mai – 14 septembrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Gheorghe de la Voroneţ
1489 – voievodul Moldovei restabileşte alianţa cu Ungaria, ceea ce însemna, de fapt, anularea obligaţiilor sale luate la Colomeea, după ce Cazimir al Poloniei recunoscuse, în tratatul de pace turco-polon, stăpânirea osmană asupra Chiliei şi Cetăţii Albe
1490 – Ştefan trimite o solie la Maximilian de Habsburg, la Viena
1490 – are loc nunta lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, cu Maria Asanina Paleologhina din Constantinopol
1490, 27 aprilie – 20 septembrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul în curtea domnească de la Vaslui
1490, august – Ştefan cucereşte Pocuţia, drept răzbunare pentru trădarea din partea regelui Poloniei
1490 – Pahomia monahul scrie din porunca lui Ştefan cel Mare un Tetraevanghel pentru mănăstirea Voroneţ
1491, 1 ianuarie – se termină zidirea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Bacău, ctitorită de „Alexandru voievod, fiul lui Ştefan cel Mare”
1490 – din porunca lui Ştefan cel Mare se toarnă, pentru mănăstirea Putna, clopotul numit „Blagovistnic”, de 318 kg
1491, iunie – 1492, 10 august – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Nicolae din Iaşi
1492 – Teodor Mărieşescul scrie din porunca lui Ştefan cel Mare un Tetraevanghel pentru mănăstirea Zograf de la Athos
1492, 18 aprilie – Vladislav al II-lea, regele Ungariei, validează dreptul de stăpân al lui Ştefan cel Mare asupra Cetăţii de Baltă şi a Ciceului din Transilvania, dăruite acestuia de Matia Corvin în 1489
1492, 30 mai – 28 octombrie – Ştefan zideşte biserica cu hramul Sf. Gheorghe din Hârlău
1492 – diacul Isaia scrie din porunca lui Ştefan un Minei pe februarie
1493, 8 februarie – solia lui Ştefan cel Mare soseşte la Wilno, la Alexandru, mare duce al Lituaniei, pentru a-i cere acestuia să colaboreze cu „fraţii săi” împotriva „păgânităţii”. Alexandru promite că va întreprinde ceva, „ca să nu fie asuprită creştinătatea din partea păgânilor”
1493, 9 iulie – 1494, 12 octombrie – Ştefan zideşte, cu sprijinul fiului său Alexandru, biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Borzeşti, baştina voievodului
1493, 30 septembrie – diacul Teodor termină de scris la Suceava un Tetraevanghel din porunca Mariei-Voichiţa, pentru mănăstirea Pătrăuţi
1493, 26 octombrie – Teodor Mărisescul termină de caligrafiat, din porunca lui Ştefan cel Mare, un Tetraevanghel pentru biserica din cetatea Hotinului
1493, noiembrie – solia lui Alexandru, marele duce al Lituaniei, soseşte la Ştefan cel Mare cu propunere de pace şi prietenie
1494-1496 – Ştefan zideşte biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului de la Căpriana
1494, 30 noiembrie – „s-a săvârşit” zidirea de către Ştefan cel Mare a bisericii cu hramul Sf. Petru şi Pavel din Huşi
1495, 18 octombrie – s-a terminat zidirea bisericii cu hramul Sf. Nicolae din Dorohoi
1495 – grămăticul Damian din Iaşi copie, din porunca lui Ştefan vodă, Sintagma lui Matei Vlastaris, pentru biserica Sf. Nicolae din Iaşi
1496 – o solie a lui Ştefan pleacă în Lituania, cu intenţia de a înnoi „scrisorile încheiate între străbunii lor”
1496, 26 iunie – moare Alexandru, fiul lui Ştefan şi al Eudochiei, înmormântat la mănăstirea Bistriţa
1496, 30 septembrie – Ştefan sfârşeşte zidirea bisericii cu hramul Sf. Nicolae din Popăuţi
1496, 4 iulie – 1497, 8 noiembrie – Ştefan înalţă biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului din Tazlău
1496, 18 noiembrie – Ştefan săvârşeşte zidirea bisericii-panteon cu hramul Sf. Mihail de la Războieni în amintirea oştenilor căzuţi pe câmpul de luptă de la Valea Albă
1497, august – septembrie – invazia lui Ioan Albert, regele Poloniei, în Moldova. Bătălia din Codrii Cosminului
1497, 14 noiembrie – se încheie construirea de către Ştefan cel Mare a bisericii cu hramul Înălţarea Domnului de la mănăstirea Neamţ
1497, 15 iunie – 1498, 11 noiembrie – Ştefan cel Mare înalţă biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul din Piatra-Neamţ
1498, 24 ianuarie – Teodor Marieşescul termină de scris, din porunca lui Ştefan cel Mare, un Tetraevanghel pentru mănăstirea Moldoviţa
1498, iulie – Ştefan efectuează o expediţie în Galiţia, ajungând până la Liov
1498 – Ştefan îl îndemnă pe marele cneaz al Moscovei Ivan al III-lea, cuscrul său, să păstreze pace cu Ducatul Lituaniei
1499 – Alexandru al Lituaniei îi mulţumeşte lui Ştefan pentru intervenţia sa pe lângă marele cneaz al Moscovei şi-i cere ajutor pentru a face pace cu acesta
1499 – din porunca lui Ştefan cel Mare, Costea Posadnic, înalt demnitar, construieşte din lemn şi pământ cetatea Sorocii
1499, 5 ianuarie – Ştefan cel Mare refuză să plătească tribut osmanilor şi înfrânge un corp de oaste turcească de 20.000 de oameni, care se întorceau cu pradă din Polonia
1499, 19 aprilie – craiul Poloniei Alexandru şi voievodul Moldovei Ştefan cel Mare semnează un tratat de pace, potrivit căruia Pocuţia rămâne sub stăpânirea Moldovei
1499, 14 septembrie – tratatul încheiat de Ştefan cu Alexandru, marele duce al Lituaniei, prevede că cei doi domni vor fi prieteni, vor avea aceeaşi duşmani şi vor înştiinţa unul pe altul de primejdiile care-i vor ameninţa, vor extrăda boierii pribegi, vor aplana conflictele de graniţă (graniţa între ei pe atunci trecea pe Nistru) şi vor stimula comerţul
1500 – se brodează steagul lui Ştefan cel Mare, dăruit apoi de voievod mănăstirii Zograf de la Muntele Athos
1500, 14 iunie – Teodor Mărieşescul termină de copiat, din porunca lui Ştefan cel Mare, un Praxiu, pentru mănăstirea Neamţ
1500, 10 august - Ştefan cel Mare şi Maria-Voichiţa doamna dăruiesc mănăstirii Putna monumentala dveră, reprezentând „Răstignirea”, capodoperă a broderiei medievale
1500-1502, 14 septembrie – Ştefan cel Mare zideşte biserica cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci de la Volovăţ
1501, decembrie – solia lui Ştefan soseşte la Cracovia, pentru a-l felicita pe Alexandru, fostul duce al Lituaniei, devenit rege al Poloniei
1501 – Ştefan cel Mare ocupă Pocuţia, „ţara moşilor săi”
1501, februarie – Ştefan vodă trimite doi oameni la Veneţia, pentru a cumpăra stofe scumpe şi a tocmi un medic pentru el
1502 – sultanul Baiazid al II-lea îl îndeamnă pe hanul tătarilor de pe Volga să vină cu hoarda sa să se aşeze la sudul Moldovei, subliniind că „dacă tu vei avea în mâna ta Moldova, atunci drumul ne va fi deschis spre toate părţile lumii”
1502, 23 aprilie – Ştefan voievod dăruieşte mănăstirii Zograf un Tetraevanghel, copiat de Filip monahul
1502, 24 iunie – Spiridon monahul termină de scris şi de decorat un Tetraevanghel, pe care Ştefan cel Mare îl dăruieşte bisericii Sf. Ioan Botezătorul „din curţile sale de la Bistriţa” (Piatra-Neamţ)
1502, 2 iulie – Ştefan cel Mare dăruieşte, printr-un hrisov, mai multe moşii mănăstirii Putna
1502, noiembrie – Ştefan roagă pe starostele de Liov să intervină pe lângă regele Poloniei, ca aceasta să recunoască Pocuţia drept proprietatea Moldovei, pe care Ştefan e hotărât „să o apere până la moarte”
1503, 27 aprilie – 1504 – Ştefan cel Mare începe, iar Bogdan al III-lea, fiul său, încheie construirea mănăstirii Dobrovăţ
1503, 8 septembrie – 1504, 18 septembrie – Ştefan cel Mare începe, iar Bogdan al III-lea voievod termină construirea bisericii cu hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din Reuseni, pe locul unde, conform tradiţiei, i s-a tăiat capul lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare
1503, 16 octombrie – Vladislav al IV-lea, regele Ungariei, scrie regelui Poloniei că „Pocuţia este a Moldovei”
1503, 22 septembrie – o solie a lui Ştefan soseşte la Alexandru, regele Poloniei, cerându-i să recunoască drepturile Moldovei asupra Pocuţiei, aceasta fiind o moşie a ţării Moldovei „din vechime”
1504, 25 februarie – Paisie monahul termină de scris un Minei pe martie, dăruit apoi de Ştefan cel Mare mănăstirii Dobrovăţ
1504, 2 iulie – moare Ştefan cel Mare în scaunul său de la Suceava, după o domnie de 47 de ani, trei luni şi două săptămâni. E înmormântat în biserica mănăstirii Putna
1504-1517 – anii de domnie ai lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare
1505, 18 ianuarie – moare Elena doamna, fiica lui Ştefan cel Mare
1507, 5 mai – prin grija lui Bogdan al III-lea se termină scrierea Tetraevanghelicului poruncit „cu râvnă” de Ştefan cel Mare mănăstirii Putna
1511, 26 februarie – moare Maria-Voichiţa doamna, înmormântată în biserica mănăstirii Putna