Bienala, o manifestare prestigioasă şi implicit competitive
Pentru tipar;)
Bienala Internaţională de Pictură Chişinău-2013, organizată sub patronajul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, vădeşte cu certitudine un vector ascendent al calităţii şi prestanţei artistice, în sensul problematicilor de natură estetică, dar şi în cel al extinderii contextului cultural-artistic internaţional. Rezultatul eforturilor organizatorice ale primelor două ediţii, dar şi consecventa abordare din acest an validează evenimentul pe plan internaţional, plasând Chişinăul printre centrele de interes ale manifestărilor culturale vizuale, fapt ce a atras o participare internaţională consistentă.
Parcursul ascendent ni-l demonstrează o simplă statistică: dacă la prima ediţie s-au expus 110 artişti cu 141 de lucrări, reprezentanţi ai 12 ţări, actuala ediţie a găzduit 181 de plasticieni din 33 de ţări cu peste 250 de creaţii expuse pe simezele Centrului Expoziţional „Constantin Brâncuşi” al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova.
Expoziţia a reunit artişti din Austria, Armenia, Belarus, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Costa Rica, Coasta de Fildeş, Cuba, Danemarca, Elveţia, Estonia, Franţa, Germania, India, Iran, Italia, Japonia, Kârgâzstan, Lituania, Marea Britanie, Mongolia, Olanda, Polonia, România, Rusia, SUA, Spania, Slovacia, Turcia, Ucraina şi Republica Moldova.
Ritmul dezvoltării tehnologiilor informaţionale din ultimii ani a atins cote impresionante, cu ajutorul acestora artiştii comunicând liber cu întreaga lume. Nu se poate însă asigura o perspectivă a evoluţiei fenomenului plastic contemporan fără o permanentă comunicare vie, interculturală, în contextul tendinţelor artistice internaţionale. La noi, aceasta poate fi realizată doar prin participarea individuală a artiştilor în cadrul diverselor saloane de artă internaţionale, dar şi prin organizarea unor manifestări expoziţionale competitive cu participare externă.
În acest sens, prin efortul comun al mai multor instituţii publice şi asociaţii de creaţie – Ministerul Culturii, Muzeul Naţional de Artă, Uniunea Artiştilor Plastici, Centrul de Artă Amprente, în parteneriat cu Direcţia Cultură a Primăriei Chişinău, Institutul Cultural Român „M. Eminescu” din Chişinău şi Fundaţia „Familia Sturza” – se organizează la Chişinău această manifestare expoziţională internaţională competitivă.
Un semn distinct şi de bun augur al ţinutei artistice incontestabile a acestei manifestări de anvergură este prezenţa generoasă a unor reputaţi artişti ai picturii contemporane: Paul Gherasim, Gheorghe Anghel, Viorel Mărginean, Sorin Ilfoveanu, Horia Paştina, Petru Lucaci, Vasile Tolan ş.a.(Romania), Nicole Calbeaut (Belgia), Ewa Mazek (Polonia), Rick Copsey (Marea Britanie), Gabriele Lockstaedt (Germania), Rinaldo Novali (Italia) Valentina Rusu-Ciobanu, Eleonora Romanescu, Sergiu Cuciuc, Dimitrie Peicev (Moldova), Anatoli Vasiliev (Rusia) ş.a.
Ca şi în cadrul ediţiei anterioare, Lituania se impune activ prin artişti cu o prestaţie plastică de excepţie, printre aceştia numărându-se Ieva Scaurone, Marta Vosiliute, Romanas Averincevas. Ne bucură prezenţa numeroasă, din acest an, a Bulgariei, reprezentată de mai mulţi artişti viguroşi cu lucrări de factură preponderent abstract-expresionistă şi o construcţie cromatică nonconformistă, caracteristică şcolii bulgare de pictură din ultimele decenii (Maria Zlatanova, Petar Arnaudov, Dimitar Iankov ş.a.).
Pentru prima dată am avut şi o ofertă generoasă din zona Orientului Apropiat (Turcia, Iran), dar şi din Asia (Mongolia, India).
Şi în acest an, prin caracterul implicit competitiv, Bienala şi-a propus să ridice nivelul ţinutei artistice, promovând şi încurajând, în acelaşi timp, tinerii creatori, prin atragerea unui număr cât mai mare al acestora. Nu putem, bineînţeles, trece cu vederea şi faptul că, în „convulsiile” socioeconomice din ultimii ani, deruta, decepţia, statutul social precar al omului de creaţie din societatea moldavă afectează la modul direct mediul artistic, în special tânăra generaţie, care tot mai des se orientează către necesităţile de moment ale unor consumatori de „artă de sufragerie”. Aceste considerente ne obligă să semnalăm faptul că şi expoziţia actuală a constatat o receptivitate redusă, adesea oarecum timidă din punctul de vedere al expresiei plastice, din partea reprezentanţilor tinerei generaţii de artişti locali, comparativ cu ofertele generoase din partea tinerilor artişti din alte ţări, creatori care nu-şi limitează interesele artistice doar la pictura consumistă. Creaţiile tinerilor artişti din străinătate, formaţi în cadrul unor instituţii de învăţământ în care procesul de studiu este ghidat de alte criterii decât cele de la noi, se disting prin libertatea de alegere a procedeelor artistice şi orientarea acestora către tendinţele estetice conceptuale actuale, demonstrând o libertate deplină, aflată dincolo de orice convenţionalităţi tehnice sau stilistice, fără intenţii directe de agreare publică – iată şi secretul pentru care lucrările acestora suscită un interes vizual remarcabil.
Sperăm că dialogul dintre nucleul de pictori autohtoni orientat cu precădere către tendinţele artistice inovatoare şi estetica unor artişti din străinătate se va contura în timp şi va asigura o perspectivă favorabilă de dezvoltare a domeniului şi, implicit, o mai largă deschidere în antrenarea capacităţilor de sincronizare cu fenomenul artistic de pe mapamond.
Tendinţele recente ale picturii contemporane dinamizează formele şi mijloacele de exprimare, astfel încât se estompează limitele dintre domenii, adesea chiar intercalându-se, generând noi opere de artă care surprind spectatorul, îi solicită acestuia intelectul şi îi servesc drept prilej de delectare estetică. În cadrul acestei Bienale, juriul a menţionat cu Marele premiu una dintre lucrările semnate de Toshio Yoshizumi din Japonia, care a cucerit nu numai prin originalitate, dar şi prin intensitate estetică, lucrare ce vine mai mult din zona graficii sau a imprimeului, în acelaşi timp ancorată temeinic în principiile estetice ale artei actuale prin mijloacele de expresie plastică, dar şi prin performance-ul prezentat de autor în cadrul vernisajului, în care acesta a demonstrat o totală contopire a propriei fiinţe cu opera etalată pe simeză.
Toate acestea ne duc cu gândul la ideea de a organiza următoarea ediţie a Bienalei într-un context mai amplu, care ar cuprinde mai multe domenii ale artelor vizuale contemporane (grafică, sculptură, obiect etc.) şi care ar permite un dialog plenar şi lucrativ între generaţii de artişti, culturi, domenii artistice, curente şi critici.
Un factor important al acestei manifestări culturale este şi comunicarea directă dintre artiştii străini şi locali. Grupul de artişti – laureaţi ai premiilor, care sunt invitaţi pentru a participa la inaugurarea expoziţiei şi la ceremonia de decernare a premiilor –, a avut posibilitatea, în timpul vizitei la Chişinău, de a face cunoştinţă cu mediul cultural-artistic, atât în cadrul unor spaţii expoziţionale, cât şi în timpul vizitelor în studiourile artiştilor. La ediţia din acest an au fost prezenţi peste douăzeci de artişti expozanţi, directori de muzee şi galerii de artă din străinătate (Japonia, Franţa, Germania, Olanda, Cipru, Cehia, Polonia, Armenia, România, Rusia, Ucraina) care au participat atât la festivitate, cât şi la dezbaterile ce au avut loc în cadrul Mesei rotunde de la Galeriile de Artă „C. Brâncuşi”. Vizitele care s-au produs în cadrul unor muzee, la unele instituţii de învăţământ superior sau în timpul călătoriilor de documentare cu caracter cultural în diverse zone ale Moldovei au favorizat iniţierea unor relaţii de prietenie şi colaborare instituţională sau individuală între artişti, identificându-se noi oportunităţi de colaborare atât în contextul evoluărilor în diverse tabere, simpozioane sau proiecte expoziţionale de perspectivă, cât şi în domeniul educaţiei artistice.
Tendinţa ascendentă valorică, dar şi numerică a acestei manifestări ne va obliga sa ţinem cont în viitor şi de valoarea premiilor, care deocamdată este modestă. E greu să invităm pentru a participa la concurs artişti de mare notorietate, atâta timp cât acordam premii derizorii. Nu credem că putem face mereu trimitere la starea precară a economiei noastre şi la nivelul nostru de trai. Având în vedere faptul că operele premiate, conform Regulamentului Bienalei, intră în fondul Muzeului Naţional de Artă, credem că am putea majora valoarea premiilor de cel puţin trei ori, lucru care ne va permite să ridicăm standardele de participare, pentru ca în timp Bienala să devină, realmente, una dintre cele mai prestigioase manifestări vizuale, cel puţin din regiune.
Ca şi la primele ediţii, trebuie să menţionăm o lipsă acută a comentariilor de analiză estetică din partea criticilor de artă, deşi aceştia nu au ezitat să se expună pe marginea evenimentului, de regulă, în termeni pozitivi, în timpul vernisajului. Evenimente de asemenea anvergură nu trebuie să treacă fără a fi analizate de teoreticieni. Rămânem deocamdată doar cu cronicile, reportajele video sau alte emisiuni realizate de jurnalişti. Cu toate acestea, putem consemna faptul că expoziţia actuală a fost cea mai vizitată manifestare expoziţională de la noi, din ultimii ani.
Anul acesta am reuşit să etalăm o selecţie de lucrări din cadrul Bienalei la Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti, o locaţie de prestigiu din România, unde au putut fi expuse cu prioritate lucrările laureaţilor şi artiştilor invitaţi, reuşind ca alături de aceştia să susţinem şi consacrarea unor artişti tineri de la noi şi din străinătate.
Tot în cadrul evenimentelor Bienalei, laureatul Marelui premiu Toshio Yoshizumi, în luna iulie a anului curent, a prezentat o expoziţie personală la Galeria Adi Art din oraşul Lodz din Polonia. Şi cele două evenimente, care au urmat la Muzeul Naţional de Artă din Chişinău: expoziţia personală a laureatei Trofeului ArtMuseum Gabrielle Lockstaedt din Germania şi expoziţia artistului Rick Copsey din Marea Britanie sunt derivate ale Bienalei. Aceste manifestări contribuie la promovarea artiştilor şi artei contemporane, asigurând în aceeaşi măsură prestanţa artistică şi nivelul înalt de organizare al evenimentului. Cele trei ediţii ne-au făcut să fim încrezători că putem organiza şi la Chişinău manifestări vizuale de anvergură. Nu putem să nu mulţumim celor care au sprijinit evenimentul, în primul rând Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Direcţiei Cultură a Primăriei Chişinău, Institutului Cultural Român „M. Eminescu” din Chişinău şi Fundaţiei „Familia Sturza”, celor care au fost împreună cu noi încă de la prima ediţie.
Avem certitudinea că Bienala Internaţională de Pictură Chişinău va asigura o continuitate în promovarea şi dezvoltarea artelor plastice, contribuind şi prin aceasta la crearea unei imagini culturale favorabile a Moldovei pe plan extern.