Profesorul Anatol Ciobanu – octogenar
Pentru tipar;)
;)
;)
;)
Este o sarcină extrem de dificilă să cuprinzi în câteva rânduri, fie şi succint, activitatea atât de complexă şi prodigioasă a distinsului nostru omagiat, profesorul universitar Anatol Ciobanu, doctor habilitat în filologie, membru corespondent al A.Ş.M., personalitate de prestigiu internaţional, om de o remarcabilă ţinută civică și etică. De aceea îmi voi permite să selectez doar câteva repere semnificative, care să contureze un cadru definitoriu al biografiei sale.
Retrospectiva parcursului octogenar al profesorului A. Ciobanu conduce la ideea că viaţa, atunci când este trăită cu maximă intensitate, în spiritul suprem al datoriei împlinite, fixează în mintea noastră, a celor care au avut onoarea să-l cunoască, adevărate modele ale spiritualităţii româneşti ce merită nu doar admiraţia, dar şi recunoştinţa contemporanilor, pentru ca aceste modele să devină şi pentru alte generaţii motivaţii puternice spre desăvârşire. Această retrospectivă ne convinge, o dată în plus, că profesorul A. Ciobanu face parte din categoria personalităţilor care şi-au câştigat aprecierea unanim recunoscută prin devotamentul absolut profesiei alese, prin pasiunea remarcabilă pentru cuvântul scris, prin exemplara implicare instituţională – virtuți pe care le-a demonstrat pe parcursul celor aproape şase decenii de activitate la Facultatea de Litere, aleasă în tinereţe şi căreia i-a rămas fidel întreaga viaţă, ea devenind, peste ani, adevăratul atelier de creație al Domniei Sale, clădit, onorat şi slăvit prin propriile realizări.
Născut în familia unor vrednici plugari din nordul republicii (satul Ruseni, raionul Ocniţa), a plecat „la carte” cu hărnicia părintească semănată în suflet, cu o imensă dorinţă de a răzbate în lumea cunoştinţelor şi de a lua cu asalt cetatea ştiinţei filologice. Studiile asidue şi profunde (la Şcoala Pedagogică „B. Glavan” din Bălţi, absolvită în anul 1951, la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Moldova, absolvită în 1956, la doctorantura U.S.M., absolvită în 1959), au fost conjugate cu o ferventă activitate de diseminare a culturii lingvistice şi literare, a iubirii de neam şi de valorile lui nepieritoare, chiar dacă timpurile au fost adesea vitrege şi înverşunate faţă de asemenea preocupări.
După susţinerea cu succes a tezei de doctorat cu tema „Conjunctivul şi utilizarea lui în sintagmele predicative”, elaborată sub îndrumarea acad. N. Corlăteanu, tânărul doctor în filologie îmbrăţişează, cu tot elanul specific vârstei, nobila şi responsabila profesie de pedagog, parcurgând cu brio un impresionant cursus honorum – didactic, academic şi managerial – într-un termen-record: lector universitar (1960), lector superior (1961), conferenţiar universitar (1964), între timp asumându-şi şi funcţia de prodecan al Facultăţii de Filologie a USM (1963-1966), iar după postdoctoratul la Catedra de Romanistică a Universităţii „M. V. Lomonosov” din Moscova (1969-1972), susţine şi teza de doctor habilitat (1973) cu tema „Sintaxa verbelor semicopulative (analiză semantico-distributivă)”, avându-l în calitate de consultant ştiinţific pe reputatul lingvist-romanist R. A. Budagov. Reîntors la Alma mater, îşi reia activitatea didactică şi academică în funcţia de conferenţiar universitar la Catedra de Limbă Moldovenească (pe atunci), pentru ca mai apoi, obţinând şi titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar (1976), să fie ales şef al unei catedre abia înfiinţate – de Lingvistică Generală şi Romanică, pe care – restructurată şi redenumită în mai multe rânduri – a condus-o cu înţelepciune şi responsabilitate până în 2009, rămânându-i fidel până în prezent, în calitate de profesor consultant.
Aceste fugare referiri la un succint curriculum vitae al ilustrului profesor universitar Anatol Ciobanu conturează doar parţial profilul personalităţii sale complexe de dascăl şi de îndrumător a mii de discipoli, veniţi din toate colţurile Republicii Moldova să-şi facă studiile la Facultatea de Litere, care vor continua cauza dascălului iubit.
Adversar al practicilor care presupun „bombardarea” auditoriului cu date şi fapte mai mult sau mai puţin semnificative, ce suprasolicită atenţia şi memoria studenţilor, profesorul A. Ciobanu a promovat constant ideea potrivit căreia prelegerea universitară autentică nu se citeşte şi nici nu se dictează, ci se expune liber de către profesor, iar studentul audiază şi recepţionează materia predată sub îndrumarea dascălului. Mesajul Domniei Sale se adresează, înainte de toate, minţii şi cultivă gândirea – punctul de plecare în orice activitate. În sfera unui învăţământ performant profesorul a urmărit câteva obiective de importanţă majoră: să-i înveţe pe studenţi cum să înveţe, să-i înveţe cum să procedeze, să-i înveţe cum să comunice cu semenii lor, să-i înveţe cum să fie buni cunoscători ai limbii române şi adevăraţi patrioţi ai neamului.
Cursurile universitare ţinute de profesorul A. Ciobanu – Sintaxa limbii române, Introducere în filologia romanică, Sociolingvistica, Politici lingvistice, Semantică şi sintaxă, Metodologie şi metodă în lingvistică, Gramatică (sintaxă) contrastiv-tipologică, Probleme dificile de gramatică ş.a. – au fost determinante în procesul de formare a unui mare număr de filologi, profesori de limba română, cercetători şi, în sfârşit, intelectuali în adevăratul sens al cuvântului. Deşi este o personalitate cu vocaţie şi multiple posibilităţi de afirmare, profesorul A. Ciobanu şi-a consacrat întreaga viaţă slujirii învăţământului universitar, prelegerile sale constituind, prin profunzimea analizei, informarea vastă şi accesibilitatea stilului, o înflăcărată încurajare pentru studierea, cunoaşterea şi valorificarea tainelor cuvântului matern. Iar comunicarea şi colaborarea cu Domnia Sa au aprins în inimile studenţilor autentica iubire de neam şi responsabilitatea faţă de soarta acestui meleag.
Atitudinea intransigentă faţă de moştenirea pe care o vor primi generaţiile viitoare, conjugată cu o remarcabilă conştiinţă civică şi naţională, l-a menținut ferm în primele rânduri ale luptătorilor pentru limba şi istoria acestui popor, al cărui fiu credincios a fost mereu şi a cărui comoară „pe moşie revărsată” a venerat-o cu sfinţenie. Demnitatea şi perseverenţa, manifestate în anii marii bătălii pentru adevărul ştiinţific şi istoric privind limba de stat, grafia latină şi unitatea lingvistică moldo-română au condiţionat respectul şi aprecierea comunităţii academice şi intelectuale din Republica Moldova, care l-au acceptat ca lider şi voce de referinţă în această anevoioasă şi nesfârşită luptă.
Remarcabil cadru universitar, manager energic şi întreprinzător, personalitate reprezentativă a învăţământului superior filologic din Republica Moldova – domnul profesor A. Ciobanu a susținut reformarea acestui segment de educaţie în spiritul cerinţelor moderne. Răspunzând imperativului timpurilor şi condiţiilor propice, a contribuit eficient la afirmarea unor noi specialităţi la Facultatea de Litere, chemate să satisfacă exigenţele societăţii şi ale învăţământului preuniversitar; a insistat, în mod special, asupra uneia – Limba şi literatura română în unitate indisolubilă cu limba latină – din ferma convingere declarată încă în calitate de proaspăt absolvent al acestei facultăţi, că o studiere profundă a structurii şi funcţionării limbii române şi a altor limbi este imposibilă fără cunoaşterea originilor şi evoluţiei lor, iar o veritabilă cultură generală a oricărui intelectual este de neconceput fără asimilarea moştenirii culturii antice.
Multitudinea şi complexitatea activităţilor didactice şi civice, desfăşurate de profesorul A. Ciobanu, la care ne-am referit supra, nu reflectă integral aria preocupărilor distinsului nostru coleg, pentru că marea sa pasiune a fost, în primul rând, cercetarea ştiinţifică. Calităţile remarcabile de cercetător bine documentat, meticulos şi asiduu, demonstrate pe parcursul întregii sale vieţi, i-au asigurat o strălucită carieră academică şi ştiinţifică, recunoscută în plan naţional şi internaţional. Pasionat de cultul muncii, supus unei severe discipline intelectuale, Anatol Ciobanu şi-a mobilizat constant resursele intelectuale pentru a răspunde atât propriilor exigenţe, cât şi celor impuse de statutul de profesor universitar, afirmându-se ca unul dintre cei mai competenţi cercetători filologi prin abordarea unor teme de maximă actualitate şi interes ştiinţific pentru lingvistica generală şi cea românească.
Este dificil de realizat o ierarhizare, după criteriul importanţei, a lucrărilor Domniei Sale: toate împreună şi fiecare în parte reprezintă o incontestabilă valoare ştiinţifică şi suscită interesul specialiştilor şi al tuturor celor preocupaţi de studiul limbii române, al faptelor de lingvistică contrastivă sau sociolingvistică. Întemeietor al Şcolii ştiinţifice „Lingvistică generală şi sintaxă romanică”, reputatul lingvist A. Ciobanu şi-a extins aria cercetărilor sale în mai multe direcţii, remarcate de exegeţii operei sale lingvistice: Sintaxa funcţională; Cultivarea limbii vorbite şi scrise; Sintaxa contrastivă; Punctuaţia limbii române; Sociolingvistica; Lingvistica generală; Sintaxa transformaţională, acoperind fiecare dintre aceste sfere de interes ştiinţific cu studii de valoare, recunoscute şi apreciate în mediul academic.
Volumele publicate – printre care Sintaxa verbelor semicopulative (2 vol.), Sintaxa şi semantica, Sintaxa propoziţiei, Sintaxa frazei, Părţile principale ale propoziţiei, Probleme dificile de gramatică, Sintaxa practică cu elemente de analiză transformaţională, Să scriem şi să vorbim corect, Limba maternă şi cultivarea ei, Punctuaţia limbii române, Reflecţii lingvistice, un şir de manuale de gramatică a limbii române şi de limba latină, create în colaborare cu alţi colegi de breaslă, precum şi numeroase articole ce abordează întreaga gamă de probleme cuprinse în sfera intereselor sale ştiinţifice – sunt integrate în fluxul contemporan al lingvisticii naţionale, fapt confirmat şi de alegerea Domniei Sale, în 1992, în calitate de membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Este demn de remarcat că elementele de noutate, rezultate din cercetările domnului profesor, au fost difuzate frecvent în aulele universitare, îmbogăţind conţinuturile disciplinelor predate studenţilor şi masteranzilor – viitori filologi. Conștient de rolul şi însemnătatea socială şi morală a nobilei profesii de dascăl universitar, prin întreaga sa activitate didactică, ştiinţifică şi managerială, profesorul A. Ciobanu a cultivat oameni erudiţi pentru a asigura continuitatea în dezvoltarea ştiinţei filologice, contribuind, în rol de conducător sau de consultant ştiinţific, la elaborarea a 39 de teze de doctorat, inclusiv 5 de doctor habilitat, susţinute cu succes şi apreciate la justa valoare. Discipolii şi-au urmat propria carieră, purtându-i generosului îndrumător şi povăţuitor recunoştinţă perpetuă pentru suportul şi încurajarea pe care au simţit-o pe toată durata colaborării cu Domnia Sa.
Personal, am avut fericita ocazie să-l cunosc în calitate de studentă, doctorandă, şi apoi în cea de colegă de catedră şi de facultate, încât am suficient temei să evoc, cu explicabilă emoţie şi recunoştinţă, imaginea acestei personalităţi de excepţie nu doar prin importanța operei sale, dar şi prin parcursul de viaţă pe care a înaintat cu perseverenţă şi măsură, evitând salturi spectaculoase, având răbdare ca societatea să-i recunoască meritele. Este un privilegiu să poţi fi ani în şir în preajma unui autentic dascăl, să vezi cum, sub ochii tăi, dânsul modelează din ucenici oameni, cum îi ajută să se ridice la nivelul de cultură râvnit, deschizându-le larg orizonturi în lumea cunoştinţelor.
Preţuirea de care s-a bucurat şi se bucură domnul profesor Anatol Ciobanu este conturată şi prin titlurile şi distincţiile ce i s-au conferit în decursul anilor. Amintim câteva dintre acestea: Doctor honoris causa al Universităţii „Alecu Russo” din or. Bălţi (1998) şi al Universităţii „B. Petriceicu Hasdeu” din or. Cahul (2010); „Ordinul Republicii Moldova” (1995), Ordinul de Onoare al Republicii Moldova (2010), medaliile „Mihai Eminescu” (1998), „Dimitrie Cantemir” (2006), „60 de ani ai AŞM” (2006), „Veteran al USM” (2011) ş.a., însoţite de numeroase Diplome de onoare şiomagiale, prin care societatea a încercat, simbolic, să-i răsplătească rodnica activitate.
Omagiul adus eminentului nostru învăţător şi coleg în aceste modeste rânduri ne trezeşte sentimente de satisfacţie şi mândrie că printre oamenii de vază pe care i-a dat Facultatea de Litere, un loc de frunte îl ocupă profesorul Anatol Ciobanu, personalitate cu o remarcabilă carieră, materializată într-o vastă şi valoroasă operă, dar şi într-o întreagă pleiadă de învăţăcei care-i vor continua prin fapte cauza.
Acum, când Profesorul nostru împlineşte respectabila vârstă de 80 de ani, ne bucurăm de prilejul să-i mulţumim pentru tot ceea ce ne-a oferit de-a lungul deceniilor, aflându-se în preajma noastră, pentru propriul exemplu de comportament şi atitudine civică. Dorim din tot sufletul ca Cerul să-l binecuvânteze cu mulţi ani în deplină sănătate şi energie creatoare, pentru a se bucura de roadele muncii sale, de sprijinul şi aprecierea colegilor şi discipolilor, în sfârşit, de masa de lucru ce stă în aşteptarea unor noi studii.
Închei aceste gânduri cu urarea: Bono et commodo Academicae communitatis nostrae suaeque familiae amicisque consecratam vitam longam vivas, crescas, floreas, excellentissime et reverendissime professor Anatol Ciobanu!
La mulţi şi fericiţi ani, iubite profesor!