Aspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat în limba română din Basarabia
Pentru tiparCalcul de regim verbal cazual, ca şi cel de regim verbal prepoziţional, face parte din categoria calcului sintactic. În limba română actuală din stânga Prutului, fenomenul calchierii cazuale este destul de frecvent şi de răspândit. Din cauza că acest tip de calc duce la stabilirea unor raporturi gramaticale nefireşti limbii literare, avem a face cu un calc nerecomandat.
Calcurile de regim verbal cazual nerecomandate se definesc prin imitarea, după limba rusă, a modelului de regim verbal cazual. În asemenea construcţii, cazul din grupul verbal din limba română de la Est de Prut este redat fidel prin echivalentul său din rusă, şi nu în conformitate cu regimul cazual din româna literară. Abaterile de această natură, din arealul lingvistic basarabean, vizează calchierea, după limba rusă, a cazului instrumental, a cazului dativ şi a cazului acuzativ.
1. Calchierea cazului instrumental
În limba română din Basarabia, calcul de regim verbal cazual instrumental, după limba rusă, se întâlneşte destul de frecvent, dat fiind existenţa unui număr mare de verbe din rusă care impun numelui cazul gramatical în discuţie [vezi unele dintre asemenea calcuri la: Mândâcanu, 1987; Ciobanu, 1988: 138; Guţu, 1998; Condrea, 2001: 15-17; Popuşoi, 20131: 92-95].
Acest tip de calc sintactic reprezintă o situaţie aparte de calc al regimului verbal cazual, deoarece limba română nu deține în inventarul său gramatical un asemenea caz. (În lucrările de specialitate recente, se vorbeşte despre cazul instrumental, dar într-o accepţie strict semantică. Conform acestei teorii, instrumentalul este un „rol semantic îndeplinit de un nominal inanimat, care, în configuraţia cazuală a verbelor de acţiune, exprimă mijlocul folosit, voluntar sau involuntar, de către agent pentru producerea acţiunii” [DŞL, 1997: 253; v. şi: GALR I, 2005: 73].)
În limba rusă literară, cazul instrumental (творительный падеж), în multe contexte, se realizează neprepoziţional, adică sintetic (desinenţial). În limba română, acest caz echivalează, uneori, cu acuzativul prepoziţional, exprimat printr-un substantiv precedat de prepoziţia cu. Spre exemplu: a scrie cu pixul, <cf. rus. писать ручкой>; a tăia cu cuţitul, <cf. rus. резать ножом>; a spăla cu săpun, <cf. rus. мыть мылом>; a zbura cu avionul, <cf. rus. летать самолетом>.
Pe lângă anumite verbe însă, corespondentul cazului instrumental sintetic din rusă se redă neprepoziţional şi în româna literară, organizându-se cu acuzativul neprepoziţional. Românii din Basarabia, fiind influenţaţi de tiparul instrumental din rusă (al cărui semem (cvasi)instrumental se conţine în matricea desinenţială a numelui), exprimă acest raport prin prepoziţia cu (aşa cum apare în situaţiile de mai sus). În asemenea mod, în româna din stânga Prutului, apar structuri nerecomandate, care constituie calcuri de regim cazual instrumental, după limba rusă. Spre exemplu:
*a comanda cu armata / cu trupele / cu batalionul / cu unitatea militară1pentru a comanda armata / trupele / batalionul / unitatea militară, <cf. rus. командовать армией / войсками / дивизией / военной частью>;
*a conduce cu echipa / cu secretariatul / cu şcoala / cu întreprinderea / cu poporul pentru a conduce echipa / secretariatul / şcoala / întreprinderea / poporul, <cf. rus. руководить командой / секретариатом / школой / предприятием / народом>;
*a conduce cu tractorul / cu autobuzul pentru a conduce tractorul / autobuzul, <cf. rus. управлять трактором / автобусом>;
*a coordona cu lucrările / cu preţurile pentru a coordona lucrările / preţurile, <cf. rus. координировать работами / ценами>;
*a dirija cu procesul tehnologic pentru a dirija procesul tehnologic, <cf. rus. управлять технологическим процессом>;
*a se împărtăşi cu impresiile pentru a-şi împărtăşi impresiile, <cf. rus. поделиться впечатлениями>;
*a manevra cu motocicleta (la jocurile pe calculator) pentru a manevra motocicleta, <cf. rus. маневрировать мотоциклом>;
*a manipula cu masele / cu cifrele pentru a manipula masele / cifrele, <cf. rus. манипулировать массами / цифрами>;
*a risca cu viaţa / cu sănătatea pentru a-şi risca viaţa / sănătatea; a risca să-şi piardă viaţa / sănătatea, <cf. rus. рисковать жизнью / здоровьем> etc.
Exemplele prezentate mai sus elucidează faptul că, în limba română literară, aceste grupuri verbale se organizează cu acuzativul neprepoziţional, şi nu cu acuzativul prepoziţional.
Pe lângă alte verbe (sau centre verbale), cazul instrumental din rusă (care este exprimat, de asemenea, sintetic) are drept echivalent în româna literară o relaţie prepoziţională, elementul prepoziţional fiind altul decât cu. Românii de la Est de Prut utilizează însă şi în astfel de situaţii prepoziţia cu, sub influenţa sememului (cvasi)instrumental din matricea desinenţială a numelui rusesc. De exemplu:
*a se acoperi cu buruian pentru a se acoperi de buruian, <cf. rus. покрываться бурьяном>;
*a cuprinde cu învăţătura pentru a încadra în sfera învăţământului, <cf. rus. охватить учебой>;
*a fi bogat cu vitamine / cu proteine / cu minerale pentru a fi bogat în vitamine / în proteine / în minerale, <cf. rus. быть богат витаминами / белками / минералами>;
*a fi preocupat cu afacerile sale pentru a fi preocupat de afacerile sale, <cf. rus. быть поглощен своим бизнесом>;
*a se înconjura cu prieteni pentru a se înconjura de prieteni, <cf. rus. окружаться друзьями>;
*a se încununa cu succes pentru a se încununa de succes, <cf. rus. увенчаться успехом>;
*a picta cu acuarelă / cu ulei / cu guaşă pentru a picta în acuarelă / în ulei / în guaşă, <cf. rus. писать картину акварелью / маслом / гуашью> etc.
După cum observăm, atât în româna literară, cât şi în româna vorbită în stânga Prutului, structurile de mai sus se organizează cu acuzativul prepoziţional. Deosebirea dintre aceste construcţii constă în faptul că, în exemplele nerecomandate din limba română de la Est de Prut, prepoziţia cu tinde să redea, ca în rusă, un raport semantic (cvasi)instrumental, pe când, în structurile din limba română standard, elementul prepoziţional (v. în, de) nu are nicio legătură cu valoarea instrumentală.
În opinia noastră, se poate vorbi despre calcuri de regim cazual instrumental atunci când construcţia în cazul instrumental din rusă, după care se imită, are o organizare sintetică (desinenţială), la fel ca mai sus. Când însă structurile în cazul instrumental din limba rusă, după care se calchiază, sunt construite analitic (cu prepoziţia rus. с), atunci avem a face cu calcuri de regim prepoziţional (cf. *a lua cunoştinţă cu conţinutul raportului pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului, <cf. rus. ознакомиться с содержанием отчета> [v.: Popuşoi, 20132: 126]). În situaţia calcurilor de regim cazual instrumental, se calchiază raportul logic exprimat de acest caz în rusă, adică valoarea (cvasi)instrumentală, pe când, în situaţia calcurilor de regim prepoziţional, se imită prepoziţia propriu-zisă.
2. Calchierea cazului dativ
În limba română din stânga Prutului, fenomenul calchierii nerecomandate a cazului dativ, după limba rusă, se întâlneşte ceva mai rar, în comparaţie cu cel al calchierii cazului instrumental.
În limba rusă, există o serie de verbe care, pe lângă nominalul subiect (N1), se organizează cu un nume (N2) în cazul dativ. De multe ori, în româna literară, echivalentele acestor verbe ruseşti au, în relaţie cu N2, regim de acuzativ. Românii din Basarabia calchiază însă, după limba rusă, regimul cazual al verbelor în discuţie, determinând apariţia unor structuri în dativ în locul celor în acuzativ (prepoziţional sau neprepoziţional). Acest aspect este semnalat şi condamnat în unele lucrări de cultivare a limbii române din stânga Prutului [v. Eţco, 1966: 74; Mândâcanu, 1987; Mătcaş, 1995: 122; Guţu, 1998; Popuşoi, 20131: 95-97].
Printre verbele care imită un astfel de regim verbal cazual, după limba rusă, se numără şi lexemul a ajuta (rus. помогать). În limba română literară, verbul a ajuta cere un N2 în acuzativ (prepoziţional sau neprepoziţional), pe când, în româna din Basarabia, acesta, cel mai adesea, se construieşte cu un nominal în dativ, ca în rusă. Spre exemplu:
*a ajuta cuiva să ducă geanta pentru a ajuta pe cineva să ducă geanta, <cf. rus. помогать кому-то нести сумку>;
*a ajuta oamenilor pentru a ajuta oamenii / a-i ajuta pe oameni, <cf. rus. помогать людям>;
*a ajuta întăririi sănătăţii pentru a ajuta la întărirea sănătăţii, <cf. rus. помогать укреплению здоровья> etc.
Un alt verb care calchiază, după limba rusă, regimul cazual în discuţie este a aplauda (rus. аплодировать). În limba română literară, acesta se organizează cu un N2 în cazul acuzativ (prepoziţional sau neprepoziţional). În limba rusă însă, verbul аплодировать impune numelui cazul dativ. Acest fapt explică de ce, în româna din Basarabia, structurile cu verbul a aplauda au, adesea, un nume în dativ. De exemplu:
*a aplauda artistei pentru a aplauda artista / pe artistă, <cf. rus. аплодировать артистке>;
*a aplauda Sofiei Vicoveanca pentru a aplauda pe Sofia Vicoveanca, <cf. rus. аплодировать Софии Виковянке>;
*a aplauda colectivului pentru a aplauda colectivul, <cf. rus. аплодировать коллективу> etc.
În această clasă problematică, se încadrează şi verbele a contribui, a favoriza, care, în româna din stânga Prutului, calchiază, după limba rusă, cazul dativ impus de verbele содействовать şi способствовать. În limba română literară, verbul a contribui se organizează însă cu un acuzativ prepoziţional, iar a favoriza, cu un acuzativ neprepoziţional. Spre exemplu:
*a contribui reuşitei în afaceri / îndeplinirii planului pentru a contribui la reuşita în afaceri / la îndeplinirea planului, <cf. rus. содействовать / способствовать успеху в бизнесе / выполнению плана>;
*a contribui dezvoltării turismului / consolidării relaţiilor internaţionale pentru a contribui la dezvoltarea turismului / la consolidarea relaţiilor internaţionale, <cf. rus. содействовать / способствовать развитию туризма / укреплению международных связей>;
*a favoriza răspândirii creştinismului / dezvoltării culturii pentru a favoriza răspândirea creştinismului / dezvoltarea culturii, <cf. rus. способствовать распространению христианства / развитию культуры> etc.
În limba română din Basarabia, o frecvenţă destul de mare au şi unele structuri greşite construite cu verbele a împiedica şi a încurca. Asemenea erori se produc din cauză că vorbitorii calchiază cazul dativ, după verbul rusesc мешать, ignorând raporturile de acuzativ ale acestora din româna literară. Spre exemplu:
*a împiedica cuiva să muncească pentru a împiedica pe cineva să muncească, <cf. rus. мешать кому-то работать>;
*buruienile împiedică bunei dezvoltări a plantelor pentru buruienile împiedică buna dezvoltare a plantelor, <cf. rus. сорняки мешают хорошему развитию растения>;
*nu vreau să încurc nimănui pentru nu vreau să încurc pe nimeni, <cf. rus. не хочу никому мешать>;
*ploile împiedică / încurcă agricultorilor la strânsul recoltei pentru ploile împiedică / încurcă pe agricultori la strânsul recoltei, <cf. rus. дожди мешают земледельцам на уборке урожая> etc.
Din această categorie, fac parte şi structurile cu verbele a sluji, a servi (rus. служить). În limba română literară, lexemele verbale analizate se construiesc cu un N2 în cazul acuzativ. Sintaxa limbii ruse impune, în asemenea situaţii, un nume în cazul dativ. Prin urmare, structurile greşite din limba română de la Est de Prut reprezintă calcuri de regim cazual, după verbul rusesc служить. Spre exemplu:
*a sluji / a servi patriei / ţării pentru a sluji / a servi patria / ţara, <cf. rus. служить родине / стране>;
*a sluji / a servi poporului / societăţii pentru a sluji / a servi poporul / societatea, <cf. rus. служить народу / обществу> etc.
Un alt verb cu un comportament identic cu al celor de mai sus este a crede (rus. верить). În limba rusă, verbul верить cere, adesea, un N2 în cazul dativ. Acest aspect determină ca structurile cu verbul în discuţie, din româna din stânga Prutului, să se construiască cu dativul în locul acuzativului, ca urmare a calchierii regimului verbal cazual. Spre exemplu:
*a crede cuiva pentru a crede pe cineva,<cf. rus. верить кому-либо>;
*Moscova nu crede lacrimilor pentru Moscova nu crede în lacrimi, <cf. rus. Москва слезам не верит> etc.
Printre verbele care calchiază modelul rusesc, fac parte şi lexemele a refuza şi a preceda. În limba română literară, acestea se construiesc, de asemenea, cu acuzativul (prepoziţional sau neprepoziţional). De exemplu:
*a refuza colegilor pentru a refuza colegii / pe colegi, <cf. rus. отказывать коллегам>;
*a preceda congresului pentru a preceda congresul, <cf. rus. предшествовать съезду> etc.
După cum observăm, în limba română din Basarabia, fenomenul calchierii cazului dativ, după limba rusă, afectează acele verbe al căror echivalent rusesc se organizează cu un nume (N2) în cazul dativ. Unele dintre ele cer în rusă, exclusiv, un N2 în cazul dativ (cf. аплодировать, служить, предшествовать), iar acest aspect înlesneşte şi mai mult utilizarea greşită a cazului în limba română din stânga Prutului.
3. Calchierea cazului acuzativ
În limba română de la Est de Prut, calchierea cazului acuzativ, în comparaţie cu cea a cazurilor instrumental şi dativ, este un fapt destul de rar întâlnit. În asemenea situaţii, românii basarabeni folosesc eronat cazul acuzativ în locul dativului, după modelul cazual din rusă (v. Mândâcanu, 1987: 112-113; Ciobanu, 1988: 139; Guţu, 1998).
Printre elementele verbale româneşti care imită regimul de acuzativ al verbelor ruseşti, se numără a impune şi a supravieţui. Spre exemplu:
*el / ea mă impune să fac ceva pentru el / ea îmi impune să fac ceva, <cf. rus. он / она заставляет меня сделать что-то>;
*autorul a supravieţuit ororile din lagăre pentru autorul a supravieţuit ororilor din lagăre, <cf. rus. автор пережил ужасы лагерей>;
*comunitatea aborigenă a supravieţuit timpul pentru comunitatea aborigenă a supravieţuit timpului, <cf. rus. коренное сообщество пережило века> etc.
Sintaxa limbii române cere ca verbele din exemplele de mai sus să se organizeze cu un nume în dativ. În româna din Basarabia însă, aceste verbe apar, de cele mai multe ori, cu regim de acuzativ, asemenea celor din limba rusă.
Din cele abordate, conchidem că, în limba română din stânga Prutului, calcurile de regim verbal cazual constau în imitarea, după limba rusă, a cazului instrumental, a cazului dativ şi a cazului acuzativ. Dintre astfel de structuri calchiate, cele mai multe vizează cazurile instrumental şi dativ. Calchierea regimului verbal cazual, atestată în româna de la Est de Prut, este favorizată de utilizarea pe scară largă a limbii ruse în acest spaţiu lingvistic. Respectiv, românii din Basarabia, având în minte tiparele cazuale din rusă, construiesc enunţurile maşinal, fără să realizeze că în limba română se cere o altfel de organizare sintactică a acestora. Ca orice greşeală de limbă, calcurile de acest tip trebuie condamnate şi evitate atât în limba scrisă, cât şi în cea vorbită.
Note
1 În această lucrare, asteriscul (*) indică faptul că asemenea structuri din limba română din Basarabia sunt nerecomandate.
Bibliografie
1. A. Ciobanu, Limba maternă şi cultivarea ei, Editura Lumina, Chişinău, 1988.
2. I. Condrea, Norma literară şi uzul local, Tipografia Centrală, Chişinău, 2001.
3. Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii [DŞL], [A. Bidu-Vrănceanu, C. Călăraşu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaş, G. Pană Dindelegan], Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1977.
4. I. Eţco, Cultura lingvistică a gazetei raionale „Zorile”, în Cultivarea limbii, fascicula IV, Editura Cartea Moldovenească, Chişinău, 1966, p. 69-78.
5. Gramatica limbii române, vol. I. Cuvântul [GALR I], [coord. Valeria Guţu Romalo], Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.
6. V. Guţu, Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura ARC, Chişinău, 1998.
7. N. Mătcaş, De la grotesc la sublim, Editura Revista „Limba română”, Chişinău, 1995.
8. V. Mândâcanu, Cuvântul potrivit la locul potrivit, ediţia a II-a, Editura Cartea Moldovenească, Chişinău, 1987.
9. C. Popuşoi, Limba română actuală din Basarabia. Particularităţi morfosintactice şi lexico-semantice [Popuşoi, 20131], Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Colecţia Aula Magna, Bucureşti, 2013.
10. C. Popuşoi, Tipuri de calcuri de regim verbal prepoziţional nerecomandate în limba română din Basarabia [Popuşoi, 20132], în „Limba Română”, Chişinău, XXIII, 2013, 7-8, p. 120-127.