Gânduri printre rânduri
Pentru tipar• Există un egoism general acceptat – dragostea.
• Greşeala, ca şi infractorul, se ascunde mai bine în mulţime.
• Cea mai bună laudă este atunci când ticăloşii te condamnă.
• Vântul stinge o lumânare, dar înteţeşte un incendiu.
• Multă iscusinţă cameleonică trebuie să ai pentru a părea natural.
• În faţa paharului plin cuvântul noroc nu mai este un rezultat al legăturii cauză – efect.
• Fericiţi cei săraci cu duhul. Nu poţi fi în acelaşi timp şi fericit, şi lucid. Avem de ales.
• Cine nu condamnă relele se face vinovat de înmulţirea lor.
• Nu vă temeţi de perfecţiune, n-o să vă afecteze.
• Că să-ţi dai seama că nu ştii nimic, trebuie să ştii foarte multe.
• Dacă nu ţi s-a deschis paraşuta la prima săritură, înseamnă că paraşutismul nu-i de tine.
• Dragostea şi ştiinţa au ceva comun: cu cât mai mult îndrăzneşti, cu atât mai mult obţii.
• Semnul întrebării în ştiinţă e cheia sol de la muzică.
• Tinerii se cred înţelepţi, după cum şi beţii se cred treji.
• Maturitatea începe când tânărul se teme să facă prostii.
• Unii bătrâni cred că vor întineri dacă repetă greşelile tinereţii.
• Simţul umorului necesită şi umor, şi simţ.
• Câştigă în viaţă acel care şi-o cheltuie pentru a crea ceea ce îl va supravieţui.
• Unii critică trandafirul pentru că e ghimpos, alţii îl laudă că e frumos.
• Inima refuză să recunoască vârsta.
• Unităţile de măsură ale vieţii nu sunt anii, ci faptele.
• Acelaşi soare îi luminează şi pe sfinţi, şi pe păcătoşi.
• Un singur viciu îţi poate eclipsa toate virtuţile.
• Cei care nu au nimic de spus vorbesc mult.
• Vorba e ca şi rochia: dacă e lungă, mai multe ascunde.
• Cine vorbeşte tare va fi auzit, dar cine vrea să fie ascultat trebuie să vorbească încet.
• Pentru unii singurătatea e o pedeapsă, pentru alţii – un lux.
• Cea mai moale pernă pentru somn e conştiinţa curată.
• Mult necaz îi aşteaptă pe părinţii care-şi deprind copiii trândavi.
• Întrebările „de ce?” ale copiilor te bucură, iar ale adulţilor te enervează.
• Patima e un animal înjugat la carul plăcerilor păcătoase.
• Vrând s-avem cât mai mult, uneori pierdem ce-am avut.
• Îţi epuizează fericirea cel care-şi îndeplineşte toate dorinţele.
• Cea mai sigură modalitate de a stârni pofta e interzicerea.
• Numai cei cu mintea modestă socot că au dreptate tot timpul.
• Dacă eşti drept, poţi fi ucis, dar niciodată învins.
• Durerea fizică nu se compară cu tortura morală.
• Unii duşmani nu sunt vrednici nici să-i baţi. Pe aceştia loveşte-i cu cea mai mare armă a urii – dispreţul.
• În dragoste nu poate exista egalitate.
• Primul semn al virtuţii e fuga de vicii.
• Fă ce trebuie să faci şi viitorul va veni fără să-l aştepţi.
• Dreptatea are nevoie de o doză mai mare de îndrăzneală decât minciuna.
• Când vorbeşti prea mult, şansele de a spune prostii sporesc.
• A fi înţelept înseamnă a vorbi când trebuie şi a tăcea când trebuie.
• Un îndrăgostit nu poate vorbi logic şi spiritual despre sentimentele sale. Dacă totuşi o face înseamnă că nu iubeşte.
• Avuţia a făcut mai mulţi zgârciţi decât sărăcia.
• Apleacă-ţi urechea, dar nu şi capul.
• Tăcerea e o podoabă preţuită doar de inteligenţi.
• Cine nu preţuieşte clipa pierde anii.
• Ridurile sunt arăturile timpului pe obraz.
• Îşi bea harul cu paharul.
• Te înşeli când zici că omori timpul. El te omoară.
• Oamenii sunt ca figurile de şah – fiecare cu numele şi mişcarea sa.
• Trecutul e mai tare ca prezentul: el nu poate fi schimbat.
• Orbul nu vede lumina şi nici întunericul.
• A fi drept cu toţi laolaltă este inuman.
• Umbra îşi schimbă mărimea, omul – nu.
• Iubirea se învaţă cu greu, ura apare dintr-o provocare.
• Chiar şi hoţul se ruşinează de sărăcia săracului.
• Oraşul e o îngrămădire de însinguraţi.
• Lângă un munte un pitic devine şi mai mic.
• Ochelarii dragostei schimbă viziunea asupra lumii.
• Orbii sunt un fel de Hristoşi: ei nu amintesc de importanţa văzului.
• Ochii văd bine dacă mintea-i luminată.
• Adeseori prudenţa nu e altceva decât frica mascată.
• Şi teamă, şi milă am de omul care are putere multă.
• Raţiunea e neutră: ea se împacă şi cu adevărul, şi cu minciuna.
• Răbdării mele veşnic nu-i ajunge timp.
• Răii vor să pară slabi şi slabii vor să pară răi.
• Cu cât legile unui stat sunt mai severe, cu atât acest stat e mai uman.
• Legile nu sunt create pentru a-l face pe om mai bun, ci pentru a-l umaniza.
• E o mare fărădelege să fii judecat fără nicio lege.
• Amintirile vechi pot fi mai proaspete decât cele noi.
• Ceasul care merge mai repede nu e mai bun decât cel care merge mai încet.
• Comedia vieţii se termină cu un act tragic.
• Adevărata satisfacţie: a transforma odihna în muncă şi munca în odihnă.
• Ura şi invidia sunt surori drepte.
• Iubirea e ca o floare: ori se scutură, ori dă rod.
• Nu aşteptaţi sfârşitul lumii, el e în fiecare zi, dozat.
• Ne par raţionali doar cei care gândesc ca noi.
• Dacă pedagogia e o artă, atunci pedagogul e dator să fie artist.
• La o anumită vârstă oamenii îşi numesc greşelile experienţă de viaţă.
• Unii prind la curaj când observă că frica altora e mai mare ca a lor.
• Uneori frumuseţea soţiei poate să-l bage în speriaţi pe soţ.
• Dacă toţi oamenii ar fi eroi sau celebri, gloria ar înceta să existe.
• Dacă te-ai rătăcit călărind un măgar, nu-i de vină el.
• Găina care se zvârcoleşte în cenuşă nu va reînvia ca pasărea Phoenix.
• Unele adevăruri orbesc mai tare decât minciunile.
• Adevărul e ca vulcanul: când nu poate rezista, izbucneşte.
• E importantă nu descoperirea adevărului, ci asumarea lui.
• Măgarul care cară cărţi nu devine mai deştept.
• Să te căsătoreşti şi să faci o familie sunt două lucruri diferite.
• Mulţi ştiu de ce fug, dar nu ştiu unde şi când vor ajunge.
• Sunt un laş. Tot timpul mi-a fost frică să nu mă fac de râs.