Un veritabil templu al cărţii: Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”
Pentru tipar;)
;)
Pe la mijlocul lunii martie a.c. am avut ocazia să asist la susţinerea unei teze de doctor mai puţin obişnuită. Neobişnuit suna însuşi subiectul lucrării: „Evoluţia serviciilor de bibliotecă pentru persoanele dezavantajate în contextul democratizării sociale”. Un alt aspect inedit al acestui test ştiinţific consta în faptul că persoana ce candida la titlul de doctor era o bibliotecară. Vorba e că la noi mulţi, foarte mulţi îşi imaginează că bibliotecarii nu fac decît să dea cititorilor cu împrumut cărţi, ziare, reviste; eventual, să pună în ordine rafturile ticsite cu volume, aranjîndu-le pe domenii, poate chiar conform cotelor – înălţimii şi grosimii tipăriturilor.
La acea susţinere m-am convins o dată în plus că bibliotecarii pot fi şi oameni de ştiinţă, că cercetarea ocupă un loc important în viaţa, în activitatea multor dintre ei. Convingerea mi-a fost întărită atît de modul cum se discuta pe marginea tezei de doctor cu subiectul amintit mai sus, cît şi de felul degajat, sigur, documentat cum răspundea la întrebările puse de specialişti din Chişinău, Bucureşti şi Moscova, făcînd ample şi argumentate comentarii, candidata – dna Lidia Kulikovski, directorul general al Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, preşedinta Asociaţiei Bibliotecarilor din R. Moldova, concomitent – lector la Universitatea de Stat din Moldova, la facultatea pe care a absolvit-o cîndva.
Lidia Kulikovski este de mai de mult un nume de referinţă în bibliografia, biblioteconomia şi managementul bibliotecar din republică. Aşa cum mărturiseşte chiar d-ei, de o viaţă trăieşte printre cărţi, între colegii de breaslă, mereu preocupată de ameliorarea serviciilor de bibliotecă, a accesibilităţii cititorilor la tipărituri, iar în ultimul deceniu – şi la tot felul de materiale audiovizuale.
Absolventă a Facultăţii de Biblioteconomie şi Bibliografie a U.S.M. (1973), a lucrat cîţiva ani în sistemul de biblioteci din Cahul, ca să revină la Chişinău la începutul anilor ’80 şi să-şi lege destinul de principala bibliotecă a capitalei basarabene. Din anul de graţie 1989 deţine funcţia de director al Bibliotecii Municipale, care include ca filiale toate bibliotecile publice din Chişinău.
Relativa democratizare ce s-a produs în societatea noastră în ultimii 12-14 ani i-a permis Lidiei Kulikovski să-şi fructifice cunoştinţele, experienţa acumulată, să-şi manifeste din plin harul şi – de ce n-am spune-o? – ambiţiile de manager şi biblioteconomist de forţă.
A iniţiat proiectul colecţiei „Bibliografii basarabene”, în scopul valorificării moştenirii biblioteconomice naţionale, apoi al elaborării de noi bibliografii consacrate creaţiei unor personalităţi marcante ale literaturii şi culturii contemporane de la noi.
Lidia Kulikovski este animatoarea organizării la Chişinău a unei salbe de biblioteci de carte românească: sub conducerea ei nemijlocită, prin concursul energic al unor biblioteci judeţene şi municipale din România, a fost posibilă apariţia pe harta culturală a Chişinăului a unor importante focare de spiritualitate naţională. Graţie altui proiect, al cărui autor este de asemenea dna Lidia Kulikovski – „Servicii de bibliotecă pentru minorităţile naţionale” –, la Chişinău s-au deschis biblioteci de carte rusă, ucraineană, bulgară, evreiască, găgăuză.
Serviciul biblioteconomic al Bibliotecii Municipale a fost transformat într-un Centru automatizat de Informare şi Documentare (C.I.D.), ai cărui angajaţi oferă persoanelor interesate informaţii despre orice chestiune referitoare la viaţa capitalei: de la istorie şi cultură la business şi legislaţie, din care motiv C.I.D. este supranumit „Enciclopedia ambulantă a Chişinăului”. Adăugăm aici că această enciclopedie virtuală se înnoieşte, se completează, se îmbogăţeşte, practic, pe zi ce trece.
Lidia Kulikovski a participat la numeroase conferinţe şi seminare internaţionale (Moscova, Beijing, Copenhaga, Budapesta, Washington, Helsinki, Londra etc.), unde a putut studia pe viu experienţa avansată a colegilor de breaslă pentru a implementa, în măsura posibilităţilor, anumite elemente definitorii, indispensabile şi în activitatea Bibliotecii Municipale, dar, concomitent, dînsa a prezentat în lume faţete ale chipului spiritual al poporului nostru, starea de lucruri existentă la noi atît în ramura biblioteconomiei/bibliografiei, cît şi în alte domenii ale culturii, vieţii sociale, spinoasei căi spre democraţie. Lista lucrărilor ştiinţifice scrise de Lidia Kulikovski depăşeşte cifra de 50, inclusiv un manual universitar (în colaborare), cîteva ghiduri şi cîteva bibliografii, capitole din istoria bibliotecii. A îngrijit şi a prefaţat 10 bibliografii şi alte 10 volume tratînd diferite aspecte ale bibliografiei, biblioteconomiei şi managementului bibliotecar. O carte ce îşi aşteaptă editorul este chiar teza de doctor a Lidiei Kulikovski – o lucrare ştiinţifică cu un subiect inedit, cu o tratare judicioasă a problemelor ridicate şi cu o incontestabilă valoare aplicativă, de natură să amelioreze nu numai accesul la carte, dar chiar însăşi existenţa unui segment de populaţie mult timp neglijat – persoanele dezavantajate fizic sau intelectual, numărul şi nevoile cărora sînt în toată lumea şi, poate cu deosebire, în Republica Moldova cu mult mai multe decît s-ar crede.
Am făcut aceste haşuri la chipul dnei Lidia Kulikovski, directorul general al Bibliotecii Municipale din Chişinău, pentru a contura mai bine un tablou ce ne interesează – instituţia pe care o conduce protagonista interviului nostru. Căci, aşa cum apreciază mulţi colegi de breaslă, dar şi unii oameni de cultură, factori de decizie, munca şi crezul Lidiei Kulikovski se identifică în bună parte cu însăşi activitatea acestui veritabil centru de cultură şi de spiritualitate numit oficial Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.
– Conform unor evaluări, fiecare al doilea locuitor al Chişinăului apelează într-un fel sau altul la serviciile oferite de Biblioteca Municipală. Nu cred că toţi au o imagine clară ce „maşinărie spirituală” reprezintă azi această bibliotecă, cea mai veche, cea mai bogată bibliotecă a capitalei noastre. Tocmai de aceea, V-am ruga să ne prezentaţi o carte de vizită a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.
– Biblioteca Municipală este una dintre cele mai vechi şi mai prestigioase din Chişinău şi chiar din Basarabia. Unii tind să o identifice cu Sediul Central, situat într-o clădire-monument istoric de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt, la intersecţia străzilor Bănulescu-Bodoni şi Teatrală. De fapt, Biblioteca Municipală este compusă din 38 de filiale, situate în toate sectoarele capitalei şi în multe comune suburbane. Fondul total de carte depăşeşte un milion de tipărituri şi alte documente audioviziuale în peste 20 de limbi, cu o pondere substanţială a literaturii în română şi rusă. Nu voi exagera afirmînd că sîntem, în pofida vechimii apreciabile, o instituţie culturală modernă. Cuprinzînd prin activităţile sale cel mai larg spectru social – chişinăuienii, în totalitatea lor – Biblioteca Municipală s-a dovedit un spaţiu public comunitar foarte respectat şi bine utilizat: 58,2% din populaţia Chişinăului sînt utilizatorii bibliotecii. Auditul social efectuat ne demonstrează că şi alţi indicatori de performanţă – cărţi împrumutate, vizite, vizite virtuale sînt la nivel european. Conform standardelor europene este şi timpul mediu de funcţionare, care a crescut de la 48,5 la 54,1 ore pe săptămînă. Sîntem unica instituţie de cultură care funcţionează 7/7, şi 24/24 prin www.hasdeu.md, iar pentru publicul care nu are acces la tehnologii – 11/24.
Numărul de vizite în Biblioteca Municipală este în continuă creştere. Astfel, în anul 2002 fiecare din cei 311.640 de utilizatori activi au vizitat biblioteca şi au beneficiat de serviciile ei în medie de 10 ori, numărul total de frecvenţe constituind 3.097.919.
Utilizatorii sînt principalii noştri judecători. Considerăm dorinţele beneficiarilor nişte ocazii favorabile pentru susţinerea activităţii noastre, luăm în considerare sugestiile utilizatorilor; cîştigăm loialitatea lor; măsurăm succesul în raport cu aşteptările lor, ceea ce justifică indicatorii de performanţă obţinuţi de BM în ultimii ani.
Avem o echipă inteligentă de lucrători. Potenţialul nostru profesional îl pot caracteriza prin următoarele calificative: flexibil, competitiv, competent. În anul 2002 numărul bibliotecarilor a crescut de la 351,5 la 362, fiind recrutate 41 de persoane noi, în condiţiile în care s-au concediat 37.
Teoria şi practica biblioteconomică la BM sînt într-o permanentă coeziune şi se completează reciproc. Biblioteca se orientează spre întinerirea personalului prin recrutarea tinerilor specialişti. Salutăm integrarea în „echipa Hasdeu” a acestora, mizăm pe gîndirea lor proaspătă, pe elanul şi entuziasmul lor.
În fine, Biblioteca Municipală tinde spre a deveni o instituţie performantă, de excelenţă. Acest deziderat ne obligă să aplicăm şi să promovăm o politică proprie în domeniul calităţii. Atributele de bază ale politicii noastre sînt: promptitudinea, corectitudinea şi competenţa – pentru servicii, iar încrederea, amabilitatea şi respectul constituie fundamentul relaţiilor dintre noi şi beneficiari. Deviza „Prin experienţă şi eficienţă la nivel de excelenţă” este înalt apreciată de utilizatorii noştri. Experţi independenţi de la Uniunea Europeană au apreciat calitatea activităţii noastre prin conferire Bibliotecii Municipale a distincţiei internaţionale „Clasa europeană a calităţii” în nominalizările „Managerul secolului XXI” şi „Instituţia secolului XXI” în cadrul proiectului „UE-XXI”. Activitatea BM a fost apreciată şi de Guvernul Republicii Moldova prin conferirea titlului de Instituţie de o semnificaţie deosebită pentru societate, al cărei impact a fost majorarea cu 40% a salariului angajaţilor.
– În anii ’20-’30 ai secolului trecut, deci cînd Basarabia era parte integrantă a României, actuala BM era supranumită „bibliotecă rusească”. În anii ’80, cînd biblioteca purta numele unui sinistru ideolog sovietic – Jdanov – era o problemă să găseşti aici plachete de versuri de poeţi din R.S.S.M., nici vorbă de cărţi editate la Bucureşti...
– Faptul că fondul de carte al Bibliotecii orăşeneşti ruse, „ţariste” din Chişinău s-a păstrat, practic, intact „pe timpul românilor” (au fost eliminate sau puse la index doar unele mostre de propagandă bolşevică) e o dovadă clară a toleranţei culturale ce exista în România interbelică. În anii de putere sovietică, cînd s-a numit Jdanov, cărţile de autori locali – în română cu grafie chirilică – nu constituiau decît 8% din fondul de carte al principalei biblioteci din Chişinău.
Noul concept al BM, trasat prin 1989-1990, prevedea, pe de o parte, deideologizarea fondului de carte şi în genere a activităţii bibliotecare, pe de alta – formarea unei instituţii multiculturale, cu accentul pus, fireşte, pe creşterea şi diversificarea fondului de carte în limba naţiunii titulare. S-a renunţat la numele lui Jdanov, politician aruncat la lada de gunoi şi a istoriei ruşilor, Bibliotecii Municipale a Chişinăului atribuindu-i-se numele marelui cărturar român, originar din Basarabia, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Caracteristica enciclopedică, de universalitate culturală, patronează simbolic, dar şi eficient, benefic, activitatea BM de 15 ani. Din 1989 s-a procedat la o îmbunătăţire constantă a segmentului de carte românească, încît astăzi procentual aceasta prezintă în BM 46%, ceva mai mult decît cea în limba rusă. Nu e lipsit de importanţă nici faptul că deţinem o colecţie bogată de literatură şi în alte limbi, aceasta constituind 11%. În unele filiale procentajul de carte românească atinge cota de 80-90.
– Tocmai despre bibliotecile de carte românească am dori să vorbim ceva mai mult. Apariţia lor se datorează, neîndoios, şi spiritului de iniţiativă, perseverenţei Dvs.
– Avem la ora actuală în Chişinău şapte biblioteci româneşti, pe care le voi enumera în ordinea întemeierii, deschiderii lor: „Transilvania”, „Onisifor Ghibu”, „Ovidius”, „Tîrgu-Mureş”, „Tîrgovişte”, „Alba-Iulia”, „Maramureş”. Este bogată şi variată colecţia de carte românească şi la Sediul Central al BM. Aceste focare de spiritualitate naţională au fost dotate cu cărţi, mobilier, alte accesorii indispensabile cu concursul unor biblioteci judeţene din România – fapt ce poate fi întrezărit în denumirile lor, precum şi de Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti, în cazul bibliotecii „Ghibu”. Este greu de estimat aportul direcţiilor pentru cultură ale consiliilor judeţene respective, dar şi al unor personalităţi concrete ale culturii române. Mă voi rezuma, în acest sens, la doar cîteva nume: familia Ghibu de la Bucureşti – Onisifor (testamentar) şi Octavian, tatăl şi fiul, precum şi dna Constanţa Ghibu; nu pot să nu evoc şi figura luminoasă a scriitorului şi bibliotecarului Traian Brad din Cluj, care ne-a părăsit prematur, dramatic, anul trecut, fără a avea, deocamdată, un echivalent ca integritate, verticalitate, dăruire profesiei şi afecţiunii pentru noi, basarabenii.
– Un barometru al corectitudinii şi, de vreţi, al înţelepciunii politicii culturale pe care o promovează B.M. „Hasdeu”, de comun acord cu Primăria Chişinăului, rezidă şi în deschiderea şi dezvoltarea în capitala moldavă a unor biblioteci de carte pentru minorităţile etnice de la noi...
– Apariţia şi funcţionarea acestor biblioteci au fost posibile datorită proiectului „Servicii pentru minorităţile naţionale”, iniţiat şi materializat în formă incipientă în anii 1990-1991. S-a pornit de la ideea că renaşterea naţională a românilor basarabeni ca populaţie titulară, majoritară, nu poate să nu ţină cont şi de satisfacerea necesităţilor spirituale ale grupurilor etnice conlocuitoare. Astfel au început să funcţioneze: Biblioteca rusă „Mihail Lomonosov”, una dintre cele mai solide în capitalele republicilor ex-sovietice; Biblioteca evreiască „Iţic Mangher”, şi ea una dintre cele mai bogate în spaţiul C.S.I.; Biblioteca ucraineană ce poartă numele poetei iubite a rutenilor, Lesia Ukrainka; Biblioteca găgăuză, căreia i s-a dat numele lui Mihail Ciachir, un cărturar basarabean de seamă, de origine găgăuză; Biblioteca bulgară cu numele poetului naţional al Bulgariei, Hristo Botev, care a trăit un timp în Basarabia. Aceste biblioteci în prezent pot concura cu unele centre culturale de tipul Alianţei Franceze, care există şi la Chişinău, sau al Institutului German Goethe, Institutului Spaniol Cervantes – cu filiale în majoritatea capitalelor din Europa şi din America. Experienţa noastră în soluţionarea necesităţilor de carte şi culturale în genere ale reprezentanţilor diferitelor grupuri etnice conlocuitoare a suscitat interesul colegilor de breaslă din metropolele post-sovietice, precum şi din unele ţări dezvoltate ca Elveţia, Finlanda şi chiar S.U.A.
– Aveţi în cadrul BM „B.P. Hasdeu” şi cîteva biblioteci specializate...
– Cam puţine, deocamdată: Biblioteca de Arte, care a funcţionat şi în anii de regim sovietic; Centrul Academic Internaţional Eminescu; Biblioteca de Drept, recent deschisă, foarte bine dotată; Serviciul pentru informaţii de afaceri; Sala de lectură germană. Aş aminti aici şi de biblioteca din Cricova, ce deserveşte un segment specific de populaţie – deţinuţii, care în virtutea statutului lor, nu frecventează biblioteca şi lucrătorii acesteia merg cu cărţile la ei.
– Se ştie că la noi bibliotecarii nu au lefuri din cele mai grozave. Cum reuşiţi să-i menţineţi într-un colectiv destul de constant de buni specialişti, fluctuaţia de cadre nefiind la BM o problemă ca atare?
– Cred că principalul în această situaţie – colegii mei de breaslă sînt cu adevărat prost, nemeritat de slab remuneraţi –, e faptul că majoritatea angajaţilor noştri o formează bibliotecarii prin vocaţie, oameni care ţin mult la carte şi la profesiunea lor, punînd mai presus dragostea, ataşamentul pentru activitatea aleasă. Dar, pînă la urmă, bibliotecarele trebuie să se îmbrace frumos, să procure o carte preferată, să aibă grijă de propriii copii... De aceea, căutăm şi găsim diferite modalităţi, „tertipuri” manageriale de stimulare a muncii. Tindem să creăm un climat spiritual propice, de a remunera angajaţii după coeficientul de muncă depus. Încurajăm proiectele, ca o motivare în acest sens, deplasările la stagii şi schimb de experienţă în străinătate. Ne-am făcut deviză de lucru următorul principiu: ca să reuşeşti, trebuie să fii bine informat. Perfecţionarea continuă a devenit un criteriu de evaluare a personalului, ceea ce a condus la o creştere substanţială a gradului de profesionalism – tot mai mulţi doresc să reuşească în mediul nostru atît de turbulent.
Susţinînd dezvoltarea profesională, tindem să contribuim la creşterea performanţelor angajaţilor; adaptarea acestora la schimbările structurale, sociale şi tehnologice; perfecţionarea capacităţii de rezolvare a problemelor; executarea unor activităţi specifice; îndeplinirea unor sarcini noi; şlefuirea aptitudinilor de comunicare; pregătirea pentru noi reforme. Numai în 2002 au beneficiat de multiple forme de instruire specializată 108 persoane. Au contribuit mult la dezvoltarea profesională vizitele şi stagiile de documentare peste hotare: în Crimeea (Sudak, Bahcisarai), la Glasgow (Marea Britanie), Budapesta (Ungaria), în S.U.A., Finlanda, Turcia, România, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Israel, Portugalia.
– În 2002 aţi sărbătorit 125 de ani de la întemeierea BM. V-aş ruga, doamnă directoare Lidia Kulikovski, să faceţi o succintă trecere în revistă a principalelor manifestări culturale organizate cu această frumoasă ocazie.
– Anul 2002 a fost marcat printr-o suită, cred, impresionantă de activităţi şi programe culturale. Promovarea dialogului cultural, social, susţinerea diversităţii culturale s-a soldat cu desfăşurarea în ritm susţinut a diferitelor saloane literare, de arte, ateneuri, cluburi, cenacluri, lansări de carte, expoziţii de arte plastice etc. La activităţile culturale din anul trecut au participat mii de persoane – utilizatori, oameni de cultură, oficialităţi, oaspeţi din străinătate.
Anul Caragiale a cuprins manifestări culturale de anvergură la filialele „O. Ghibu”, „Ovidius”, „Transilvania”, „Tîrgu-Mureş”, „Alba-Iulia”, „Tîrgovişte”, Biblioteca de Arte etc. Ediţia a 12-a a Concursului republican „La izvoarele înţelepciunii”, consacrată irepetabilului Caragiale, a fost organizată la nivel de cartier de către filialele „Transilvania”, „Ovidius”, Centrul Academic Internaţional Eminescu. Etapa municipală a Concursului, avînd genericul „Caragiale – întemeietorul realismului critic”, a fost organizată la Centrul Academic Internaţional Eminescu.
Festivalul cărţii evreieşti a devenit o adevărată sărbătoare de valorificare a cuvîntului scris şi rostit, incluzînd expoziţii de carte, recitaluri de poezie, programe literar-muzicale, reviste bibliografice, spectacole etc.
În anul trecut, jubiliar, Biblioteca Municipală a realizat mai multe proiecte editoriale de valoare. În context, aş menţiona următoarele apariţii editoriale: catalogul Presa basarabeană de la începuturi pînă în anul 1957 (Editura Epigraf, 2002, 652 p.), lucrare ce s-a plasat pe locul I la Concursul Naţional pentru cea mai bună bibliografie; monografia Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău (1877-2002): Etape, contexte, conexiuni şi incursiuni istorice. Partea I (1877-1950) de M. Vieru-Işaev, Chişinău (Editura Colograf-Com, 256 p.) – locul II la Concursul pentru cea mai bună lucrare în biblioteconomie; Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu: 125 ani de activitate. Bibliografie (Editura Colograf-Com, 2002, 160 p.), locul II în acelaşi concurs; Mihai Cimpoi: Biobibliografie (Editura Litera, 2002, 192 p.), locul I la compartimentul cea mai bună bibliografie. O premieră editorială absolută a constituit-o volumul Cărţi cu autografe în fondul BM, în care au fost descrise 1000 (prima mie!) de donaţii făcute bibliotecii noastre de către autori sau de către unii bibliofili, printre aceştia evidenţiindu-se familia Clara şi Pavel Balmuş. Am avut surpriza de a descoperi dedicaţii făcute de majoritatea scriitorilor basarabeni contemporani, de multe personalităţi ale literaturii şi culturii din România, Rusia, Israel şi din multe alte ţări. Cum asemenea cărţi constituie atît un document al memoriei, cît şi un gest de recunoştinţă faţă de cei care au făcut aceste donaţii, intenţionăm să tipărim şi în continuare volume similare, fiecare incluzînd prezentarea/descrierea a o mie de cărţi cu autografe. Ţin să menţionez şi lansarea, în 2002, a revistei trimestriale de specialitate Bibliopolis: multe biblioteci municipale, metropolitane au asemenea publicaţii, dar şi mai multe şi-ar dori să le aibă.
– Se pare că anul 2002 a fost unul de vîrf şi în ceea ce priveşte achiziţia de carte la BM.
– Rata de achiziţii a fost determinată de mărimea bugetului alocat, dar influenţată şi de alţi factori ca: numărul de cărţi publicate în limbile locale şi la editurile locale, interesele solicitanţilor, gradul de utilizare a serviciilor de bibliotecă; diversitatea multiculturală şi lingvistică a utilizatorilor; nevoile speciale, cum ar fi cele ale persoanelor cu disabilităţi, de vîrsta a treia, copiii din familii vulnerabile. În anul 2002 în colecţia BM au intrat 48.911 tipărituri. Domeniul prioritar îl deţine beletristica – circa 50%. După criteriul lingvistic, circa 80% de documente sînt în limba română, 14,1% în limba rusă, cam 10% în alte limbi. Ediţiile periodice se cifrează la 489 de titluri, dintre care 185 în limba română. La 1 ianuarie 2003 colecţia BM constituia 1 mln. 102 837 documente. Conform structurii după limbi a colecţiei se simte o creştere semnificativă a documentelor în limba română, în comparaţie cu anii precedenţi: în română – 40,0%; în rusă – 57,6; în evreiască – 0,2; în bulgară – 1,4; în ucraineană – 0,6; în găgăuză – 0,1; în alte limbi – 0,1 la sută.
– Cum justificaţi afirmaţia că BM este o bibliotecă modernă?
– Ar fi mai corect să spunem că BM tinde să fie o bibliotecă modernă, tot mai mult comparabilă cu instituţiile similare din capitalele unor state din Europa Centrală şi de Sud-Est, căci pînă a ne alinia la sistemul bibliotecilor din Occident mai avem multe de făcut. Voi ilustra această tendinţă spre modernitate prin cîteva elemente ce definesc activitatea actuală a BM.
Astfel, am putut formula misiunea şi pregăti setul de valori acceptat ca pe o filozofie a instituţiei noastre, care ne ghidează activitatea, prin promovarea strategiilor la unele direcţii prioritare, prin elaborarea instrumentelor manageriale – Politica de acces, Referenţial BM, Evaluarea activităţii, Strategii de instruire BM, conceptul „BM şi persoanele dezavantajate”, manualul Motivarea personalului, Strategia de marketing BM, Politica de achiziţii BM, Strategia de dezvoltare a colecţiei BM, Manualul calităţii, Reţeaua Metro, Strategia de automatizare BM.
Elementul pozitiv reţinut şi valorizat de mine, ca directoare, din această muncă dificilă este că profesioniştii noştri, managerii, au învăţat să gîndească strategic, se pot orienta mai bine în aria lor de responsabilitate, au devenit mai competenţi şi mai competitivi. Toate acestea ne vor ajuta să finisăm aceste instrumente deja în anul curent, să le publicăm şi să le oferim fiecărui bibliotecar din reţeaua noastră. Alt aspect pozitiv pe care l-am sesizat din această lucrare colectivă este faptul că managerii sînt pregătiţi şi motivaţi să participe foarte activ la elaborarea strategiei BM 2003-2010.
Instrumentele manageriale se bazează pe conceptul de edificare durabilă a BM, pe dimensionarea ei polivalentă la cerinţele societăţii informaţionale, conceptelor despre comunitate şi societatea civilă, incluziune socială, libertatea accesului la informaţie, libertatea intelectuală şi de expresie – documente care deleagă bibliotecii un rol social sporit, iar activităţii ei responsabilitatea de conciliere a libertăţii individuale şi a necesităţii de cooperare a indivizilor din cadrul comunităţii.
Efortul pentru îmbunătăţirea Web-ului BM, pentru calitatea şi eficienţa paginii Internet s-a încununat cu locul I în cadrul concursului WEB Top 2002, organizat de Fundaţia Soros, şi de recunoştinţa utilizatorilor – la 1 ianuarie 2003 PW a fost vizitată de 46.341 ori.
Implementarea sistemului automatizat TINLIB s-a făcut în filialele „Maramureş”, „Alba-Iulia”, „Transilvania”, „O. Ghibu”, iar sistemul IRBIS – în bibliotecile „I. Mangher”, „Lomonosov”. Departamentul „Automatizare. Informatizare” a elaborat ghidul „TINLIB pas cu pas. Modulul Catalogare” – un instrument deosebit de necesar bibliotecilor noastre.
Un pas important spre modernizare îl constituie crearea infrastructurii unei reţele unice – reţeaua metropolitană BM. La 01.01.03 – Biblioteca Municipală deţinea 56 de calculatoare conectate la Internet, din care 24 sînt pentru utilizatori şi 32 pentru bibliotecari. Acest număr reprezintă deocamdată o cotă mică (11,2%) în raport cu necesităţile noastre – avem nevoie de minimum 500 de calculatoare.
Catalogul electronic al Bibliotecii Municipale s-a mărit cu 7.364 de descrieri bibliografice. În total catalogul on-line al BM conţine 43.528 de descrieri şi a fost accesat de 29.246 de ori. Servicii electronice de referinţă inedite oferă Biblioteca Publică de Drept (www.pll.md). Întreabă bibliotecarul sau intreab@bibliotecarul este un serviciu informaţional inovator în lumea bibliotecară din Republica Moldova. El are ca scop ghidarea şi orientarea utilizatorului în găsirea informaţiei prin indicarea celor mai bune resurse informaţionale şi documentare cu caracter juridic. Răspunsurile cuprind informaţii sumare bibliografice şi factologice prin consultarea de către bibliotecarul de referinţă a resurselor electronice oferite via Internet, precum şi a colecţiei şi a bazelor de date locale ale BPD şi BM.
Esenţa activităţii de marketing BM în 2002 a fost identificarea necesităţilor de informare ale utilizatorului, anticiparea lor, prestarea serviciilor culturale şi informaţionale de înaltă calitate şi armonizarea lor cu preferinţele şi interesele consumatorului.
Folosind cele mai relevante metode în cercetarea pieţei culturale chişinăuiene – sondaje sociologice, sondaje de opinii, interviuri –, a fost identificat cu exactitate locul bibliotecii în viaţa socială, spirituală, multiculturală a colectivităţii.
Forma electronică de feed-back plasată pe pagina Web a bibliotecii a constituit o comunicare virtuală eficientă între utilizator şi bibliotecă: Cartea de vizită a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. Utilizatorul are posibilitatea să scrie un mesaj cu privire la activitatea bibliotecii şi să aprecieze site-ul nostru după diferite criterii: design, conţinut, ortografie.
De altfel, ideea de profesionalitate este convergentă nu numai cu o bună pregătire ci şi cu responsabilitatea individuală a perfecţionării, cu competenţa şi performanţa, gîndirea dinamică şi asumarea unor decizii dificile. Calităţile acestea le ştiu la doamnele Ludmila Pînzaru, Tatiana Fiodoruc, Zinaida Pahomi, Genoveva Scobioală, Tatiana Coşeriu, Ana Baţmanov, Parascovia Onciu, Elena Vulpe, Elena Butucel, Claudia Şatravca, Elena Roşca, Elena Dabija, Valentina Tofaniuc, Ecaterina Nedzelski, Angela Olărescu, dl Alexandru-Horaţiu Frişcu. Calităţile şi caracteristicile acestea le au cei 10 lucrători învingători în concursul „Cel mai bun bibliotecar”, atare însuşiri le întrunesc şi echipele de la filialele şi departamentele învingătoare în concursul „Cea mai bună bibliotecă, cel mai bun departament”. Aceleaşi caracteristici i-au determinat pe bibliotecarii noştri (rezultatele interviului „Activităţile stimulative şi inhibitoare”) să identifice – ca stimulative şi motivaţionale – libertatea în activitate şi tendinţa spre performanţă.
Parteneriatele constituie succesul instituţiei noastre. BM şi-a coordonat activitatea cu centrele biblioteconomice ca membri ai grupurilor de lucru: Comitetul Tehnic nr. 1 Biblioteconomie. Informare. Documentare, Consorţiul EBSCO, Consorţiul TINLIB. Pînă în luna mai 2002 biblioteca noastră a prezidat Comitetul Tehnic nr. 1, care a coordonat activitatea de standardizare în biblioteconomie, informare şi documentare din ţară. La nivel internaţional relaţiile s-au extins prin proiectul PULMAN XT.
Un moment important şi semnificativ a fost lansarea ideii de a crea Consorţiul Centrelor de Resurse Juridice şi al Specialiştilor în Informare de Drept din Europa Centrală, de Sud-Est şi din Asia, care are ca scop partajarea resurselor informaţionale de drept (carte, baze de date, ediţii periodice) între membrii consorţiului, sprijinirea şi dezvoltarea instruirii specialiştilor în informare din domeniul dreptului. Ca administrator, pentru perioada 2002-2004 a fost aleasă Biblioteca Publică de Drept din Chişinău.
– Nu pot să nu Vă întreb – mai ales în această primăvară! – cum se manifestă, cum se realizează colaborarea dintre BM şi Primăria Chişinăului?
– Sîntem o bibliotecă favorizată într-un fel, faţă de bibliotecile din provincie, bunăoară, şi aceasta se datoreşte conlucrării cu Departamentul Cultură al Primăriei, cu Municipalitatea în ansamblu. Conducerea municipiului nostru înţelege bine ce înseamnă cultură, carte, tratează cu atenţie şi competenţă problemele dezvoltării culturale a Chişinăului, inclusiv multe din cele ce stau în faţa BM. Departamentul cultură, în persoana scriitorului Iulian Filip, alte subdiviziuni ale Primăriei – de la Direcţia financiară şi pînă la cea juridică, însuşi dl Primar General Serafim Urecheanu reacţionează adecvat la solicitările noastre, ba chiar se implică adeseori în activitatea instituţiilor de cultură.
Această disponibilitate se explică prin faptul că la Primărie lucrează oameni de cultură. Am convingerea că tocmai oamenii cu un grad avansat de cultură sînt indicaţi să lucreze în asemenea structuri, căci numai cei care înţeleg afirmaţia lui Dostoievski că „frumosul va salva omenirea” sînt dispuşi şi capabili să rezolve cele mai diferite şi mai dificile probleme.
Mai concret, Primăria municipiului Chişinău se implică în procesul de achiziţionare a cărţii pentru biblioteci – caz nu prea des întîlnit la noi, cel puţin eu nu cunosc altele similare. De asemenea, conducerea municipală susţine tipărirea cărţilor de autori autohtoni, avînd un plan editorial pe mai mulţi ani, patronat de Primarul General. Este edificatoare în acest sens conferinţa cu genericul „Neliniştea dialectică a bibliotecii”, organizată în cadrul Primăriei şi la care au fost invitate să participe bibliotecile din teritoriu. Nu pot să nu menţionez şi acest detaliu semnificativ: datorită concursului Primăriei, BM a iniţiat în 1991 editarea unor bibliografii cu care se poate mîndri orice bibliotecă. Am început prin valorificarea moştenirii noastre în acest domeniu – mă refer la proiectul „Basarabiana”, realizat în 1992 prin reeditarea ulterioară într-o colecţie specială a volumelor:
David A., Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpînirea rusă, 1993;
Draganov D., Ucenaia, literaturnaia i hudojestvennaia Bessarabia, 1993;
Moghileanski N., Materialy dlia ukazatelia literatury po Bessarabii, 1994.
Am procedat apoi la întocmirea unor bibliografii ale scriitorilor şi altor oameni de cultură basarabeni. Simbolic, prima bibliografie a fost consacrată operei şi vieţii cîntăreţului limbii noastre, Alexie Mateevici. Au urmat: Eugeniu Doga, 1993; Grigore Vieru, 1995; Glebus Sainciuc, 1996; Ion Vatamanu, 1997; Leo Butnaru, 1997; Nicolae Dabija, 1999; Ion Hadârcă, 1999; Agnesa Roşca, 1999; M. Cimpoi, 2002; Puşkin în Basarabia, 1999; Bibliografia Municipiului Chişinău, 1996 ş.a.
Calitatea acestor lucrări, însuşi „luxul” de a le edita trezesc încîntarea colegilor de la Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, dar şi din alte ţări.
– M-a surprins o declaraţie făcută de Dvs. într-un interviu recent: Lidia Kulikovski, un om prin excelenţă al cărţii, tentaţiei de a scrie o carte ar da preferinţă construirii unei clădiri moderne. Ce edificiu visează să înalţe dna directoare a BM?
– Evident, e vorba de un sediu nou pentru biblioteca noastră, actualul fiind depăşit, din mai toate punctele de vedere. De altfel, prima tentativă de a construi un nou sediu pentru BM are o vechime de 30 de ani, realizarea acestui proiect fiind stopată de cheltuielile direcţionate pentru Olimpiada din Moscova, din 1980. Alt proiect ce începuse a se contura – fusese pus deja fundamentul, solid, în valoare de 200 mii ruble vechi, „tari” – a fost înghiţit de Ambasada Rusiei, tocmai pe locul acestei „Bastilii diplomatice” urma să se afle noul sediu al BM!
Cu doi ani în urmă a fost emisă o hotărîre specială a Primăriei municipiului Chişinău privind edificarea noii clădiri a BM, alături de actualul Sediu Central: pe bd. Ştefan cel Mare, între Opera Naţională şi stradela Teatrală. Deocamdată ne putem bucura doar de existenţa acestei decizii. Cît priveşte proiectul... Mi-a fost dat să văd multe sedii moderne de biblioteci municipale/metropolitane – la Helsinki, Copenhaga, Ierusalim, în S.U.A. etc. – şi totuşi cel mai impresionant, dar şi mai funcţional mi se pare noul sediu al Bibliotecii Judeţene „O. Goga” din Cluj, dat în folosinţă anul trecut. Este într-o apreciabilă măsură opera vieţii marelui om de omenie şi de cultură, a statornicului nostru prieten, regretatul Traian Brad. Autorul proiectului fiind un arhitect basarabean, Traian Brad ne-a sugerat să-l realizăm şi la Chişinău sută la sută, fără vreo cheltuială suplimentară pentru ideea arhitectonică originală şi practică.
Nu pot spune deocamdată în privinţa noului edificiu pentru BM decît atîta: realizarea lui depinde extrem de mult, dacă nu întru totul, de rezultatele scrutinului din 25 mai...
– Vă mulţumim pentru dialog şi Vă urăm să se realizeze aşa cum doriţi visul, proiectul unui edificiu nou, potrivit pentru biblioteca pe care o conduceţi.
– Să ne audă şi Cel-de-Sus toate dorinţele...