Un centru muzeal de peste un secol
Pentru tipar;)
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală este cea mai veche instituţie muzeală din Moldova. A fost fondat în luna octombrie 1889 în baza colecţiei de exponate selectate la expoziţia agricolă, organizată la Chişinău de Zemstva Gubernială a Basarabiei. Fondator şi director al muzeului în anii 1889-1907 a fost baronul A. Stuart, magistru în zoologie, membru iar mai apoi preşedintele Upravei Zemstvei Guberniale. Primul local al muzeului a fost clădirea Zemstvei Guberniale. Ulterior, în anii 1903-1905, a fost construită o nouă clădire după proiectul arhitectului Vl. Ţâganco, în stil pseudomauritan, care şi în prezent este blocul expoziţional de bază.
Fondat ca Muzeu Agricol, peste puţin timp devine Muzeu Zoologic, Agricol şi de Industrie casnică. În secolul XX a fost de mai multe ori reorganizat devenind, în 1919, Muzeu Naţional din Chişinău, în 1922 – Muzeu Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, în 1937 – Muzeu Regional al Basarabiei, în 1940 – Muzeul Central de Studiere a Ţinutului al R.S.S.M., în 1944 – Muzeu Republican de Studiere a Ţinutului al R.S.S.M., în 1957 – Muzeu de Stat de Istorie şi Studiere a Ţinutului al R.S.S.M., în 1983 – Muzeu de Stat de Studiere a Ţinutului al R.S.S.M. În pofida numeroaselor reorganizări pe parcursul întregii sale existenţe, în activitatea Muzeului au fost prezente două direcţii principale – Studierea Naturii şi Culturii Tradiţionale a Basarabiei. De aceea în anul 1983, o dată cu organizarea Muzeului de Istorie a Moldovei, Muzeul nostru revine pe făgaşul iniţial de activitate, ca mai apoi, în 1991, să i se confere şi denumirea adecvată activităţii sale – Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Din primii ani de existenţă, Muzeul devine un centru important de ştiinţă şi cultură al Basarabiei, fiind cunoscut nu numai în Imperiul Rus, dar şi în Europa. Participând la diferite expoziţii şi întruniri, reprezentanţii Muzeului au fost înalt apreciaţi. În această perioadă începe colaborarea cu unele muzee din Franţa, Germania, Austria şi din alte ţări. Printre personalităţile de vază care au contribuit la propăşirea Muzeului au fost primul custode şi preparator Franţ Osterman, fondatorul colecţiei Etnografie şi Custode Albina Osterman, directorii Muzeului P. Gore, N. Florov, I. Lepsi, N. Moroşan, naturaliştii N. Zubovschi, I. Crasilşcic, S. Miler, V. Bezval, F. Porucic, M. Pocoară, B. Tarabuchin ş.a. O pagină deosebită în istoria dezvoltării muzeului a înscris-o Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţele Naturii din Basarabia, care a activat pe lângă muzeu în anii 1904-1914.
Pe parcursul existenţei sale de mai mult de un secol Muzeul a acumulat colecţii petrografice, paleontologice, zoologice, botanice, arheologice, numismatice şi etnografice, multe din ele fiind valoroase şi chiar unicale. În prezent patrimoniul muzeului constituie peste 135 mii piese, dintre care un interes deosebit prezintă scheletul unui Dinotherium Gigantissimus, numeroase relicte ale florei şi faunei din diverse perioade geologice, colecţiile zoologice şi botanice de la sfârşitul secolului XIX, tezaurele arheologice Cărbuna, Lărguţa, Doroţcaia, colecţiile numismatice, importante colecţii care caracterizează cultura tradiţională din Basarabia, inclusiv colecţiile de covoare, port popular, prosoape, arhitectură populară, ceramică, instrumente muzicale, carte rară ş.a. Din bogatele sale colecţii etnografice se evidenţiază atât numeric cât şi prin valoarea artistică tezaurul de covoare moldoveneşti ce datează din secolele XVIII-XX şi de fapt reprezintă evoluţia covorului moldovenesc. Colecţiile Muzeului au o valoare nu numai naţională, dar şi europeană, multe piese fiind expuse la diverse expoziţii organizate în numeroase ţări din Europa, America şi Asia. Patrimoniul muzeului este o bază ştiinţifică pentru cercetători, oameni de creaţie.
În cadrul muzeului există o bibliotecă ştiinţifică, una dintre cele mai vechi în Republica Moldova, organizată o dată cu fondarea muzeului. Deţine peste 43 mii de volume din diverse domenii ştiinţifice, inclusiv o colecţie impunătoare de carte rară.
Activitatea de cercetare a muzeografilor pe parcursul a mai bine de un secol s-a materializat în numeroase lucrări ştiinţifice şi promoţionale publicate în culegeri şi ediţii aparte. Merită menţionate Albumul de covoare moldoveneşti, Lipsca, 1912, Catalogul explicativ..., Chişinău, 1912, Buletinele Muzeului din anii 1926-1942, 1961, 1969, 1989 şi multe altele.
Realizări deosebite pot fi considerate de asemenea expoziţiile permanente şi temporare ale muzeului, inaugurate în diferite perioade, cu o tematică foarte variată.
În anul 1994 a fost deschisă pentru publicul vizitator expoziţia permanentă „Natura. Omul. Cultura”, care dezvăluie evoluţia corelaţiei omului cu natura, evoluţia lumii organice, dinamica valorificării resurselor naturale, sinteza creatoare Om-Natură, situaţia ecologică din Republica Moldova şi căile de ameliorare a ei. Grădina Botanică din preajma Muzeului, prima în Chişinău, concepută încă la începutul secolului XX, constituie o carte vie a florei Moldovei. În prezent în acest colţ al naturii se creează un vivarium cu expoziţie de păsări rare şi exotice. La dispoziţia vizitatorilor stă şi o sală de expoziţii temporare, în care se organizează vernisaje cu lucrări atât din patrimoniul instituţiei noastre, cât şi din alte muzee. Au devenit tradiţionale expoziţiile meşterilor populari.
În anul 1998 Muzeul a participat la concursul „Muzeul European al Anului”, organizat de Forumul Muzeelor Europene, şi a fost nominalizat printre finaliştii acestei prestigioase competiţii.
Fiind cea mai veche instituţie din domeniu, Muzeul este centrul dezvoltării muzeografiei, contribuind la crearea şi avansarea majorităţii muzeelor din Republica Moldova, la pregătirea muzeografilor. În prezent Muzeul nostru face eforturi pentru crearea la Chişinău a Muzeului Satului. De asemenea contribuie la edificarea Complexului Muzeal „Vila Mândâc” din nordul Moldovei. Sub egida Muzeului se află şi complexul muzeal din Ivancea, Orhei, unde în incinta Conacului-Parc Balioz a fost creat Muzeul Meşteşugurilor Populare din Moldova. În cadrul acestui muzeu publicul are posibilitatea de a vizita expoziţia permanentă consacrată trecutului şi prezentului meşteşugurilor populare din Moldova.
În anul 2000, cu sprijinul Fundaţiei SOROS-Moldova în cadrul muzeului a fost organizat Centrul de Informatică Muzeistică din Moldova şi a început crearea Bazei de Date a colecţiilor muzeelor din republică. A fost lansat în Internet site-ul „Muzeele Moldovei”.
Astfel că, şi după peste o sută de ani de existenţă, Muzeul rămâne unul din cele mai importante centre de ştiinţă şi cultură al Republicii Moldova.