Despicatu-ni-s-a limba!
Pentru tiparActualii guvernanţi, având dominaţie absolută sovieto-partinică în Parlament, la comanda secretarului general al partidului comunist, el şi Prezident, Voronin V.N., şi-au pus cu toţii drept scop lichidarea Republicii Moldova. Apropo, recunoscută şi de O.N.U., şi de mai bine de suta de ţări drept stat independent şi unitar.
Ei bine, comuniştii nu recunosc acestea. Pidosnicia bolşevică, ajunsă la putere, ştiţi care e? Să nu recunoşti ceea ce e evident pentru toată lumea. Îi scutură un fel de lehamite, o lingoare înnăscută: să guvernezi ceea ce nu recunoşti! Ei şi ce dacă tu, ca Prezident, ai depus jurământul pe sfintele lor scripturi, constituţie şi celelalte: s’en foutre pas de... mă-sa (franţuzească prezidenţială).
Un vânt rău, huiul lor în cap sună aşa: de când, mă rog, poporâmea, gloata asta are istorie şi limbă?! Păi, le lichidăm ca pe celelalte prejudecăţi de clasă...
S-a alertat lumea, au ieşit în stradă strigând: pacoste, blestem, ni se suspendă drepturile la cuvânt şi nume, am devenit apatrizi, suntem saramură de sub brânză.
Atunci, sus-numitului Vladimir i-a vuit în cap alta: abrogăm Constituţia voastră, demo-fraţilor! Ne-o sfătuit alt Vladimir pe nume Putin, care ne dă gaz la plită şi putere în Parlament, să mai facem o Constituţie.
Putere este, însă minte... În Parlamentul lui Voronin s-au aprins lumânările şi în plină ziulică albă, deputaţii au ajuns cu sfintele lor icoane în pohod de pace şi înfrăţire la Tiraşpolea lui Smirnov. Au îngenuncheat, au bătut şi mătănii: să ne înfrăţim, nefârtaţilor! Aşa zic toţi Vladimirii de pe lume, pe care i-am învăţat încă din pionierie şi la şcoala superioară de partid: esti takaia partia!..
– Sosit-am la Tiraşpolea, zis-au ei, pentru că suntem lipsiţi de limbă: ba-i Română (în paranteze!), ba-i Moldovenească cu poalele în cap, de i se vede guma... pe când noi, afară de limba voastră nu grăim, ca şi voi: „brat dai zakuriti, a to dam v mordu!”.
Tiraşpolea, şmecheră:
– De ce să lichidăm, să tot lichidăm!.. Păi, nu ne lichidează nimea! Ce-ar fi să ne despicăm limba? Din una facem două: cea în care vă auzim şi cea în care gavarim. Atunci o să vedem care dintre noi e cu şuieratul puternic de codru. Ba facem şi o Constituţie în plus ca să adeverim că ne zbatem întru frăţie: Vanea şi cu Ivan şi cu Ionel joacă tananica fără chiloţei, proletarii! Păi, să demonstrăm dobitoacelor de europeni că avem o poartă nouă şi-i zicem federaţie. Să se mai crucească domnia lor cât e de hâtră lumea de peste Prut: despică limbile, republicesc poporâmea, bulgăresc şi găgăuzesc ogoarele... Rogu-vă, spuneţi-ne de care parte a ecuatorului locuiesc aceşti tărcaţi ca zebrele?! Încă o întrebare: de unde s-au luat la ei aşa denumiri: Valul lui Traian, Columna lui Traian? S-a zvonit că pe-acolo agrăiesc şi oile, profeţesc, cică, patrupedele.
Şed şi azi uimiţi europenii, cu jobenul pe ceafă: mari ţi-s minunile tale, sfinte Sisoe, din răs-publica Moldavia!