Călăuziţi mereu de Steaua Eminescu
Pentru tiparPrintre manifestările culturale organizate periodic la Casa Limbii Române, s-a înscris pe cît de organic, pe atît de emoţionant şi omagierea poetului numărul unu al Neamului, Mihai Eminescu, cu prilejul împlinirii a 153 de ani de la naşterea sa.
Semnificaţia acestei acţiuni culturale a fost amplificată şi de faptul că participanţii la ea au fost audienţii Academiei Tînărului Filolog – elevi ai claselor absolvente ale unor licee din capitală, întrunirea dată fiind în cadrul proiectului omonim lansat cu scopul de a contribui la consolidarea cunoştinţelor filologice pentru viitorii studenţi ai facultăţilor de profil.
Deschizînd festivitatea, dna conf. univ. dr. Irina Condrea, coordonatoare a proiectului Academia Tînărului Filolog, a apreciat ca benefică ocazia de a organiza această întîlnire consacrată vieţii şi activităţii creatoare a lui Mihai Eminescu, omul care întruchipează o adevărată epocă în dezvoltarea limbii şi a literaturii române.
Dna I. Condrea a anunţat şi prima surpriză a manifestării: audierea unor înregistrări din Fonoteca de Aur, datorită cărora asistenţa l-a putut asculta pe alt maestru al slovei scrise, Mihail Sadoveanu, recitînd “Codrule, codruţule” şi “Sara pe deal”.
În cadrul programului omagial opera lui Mihai Eminescu a fost prezentată în mai multe ipostaze: ca “Model de homo lectoris” (comunicare ţinută de dna lector universitar Tamara Cristei), ca “Model de expresivitate” (subiect la care s-a referit dl conf. univ. dr. Petru Butuc), ca dimensiune a istoriei naţionale şi universale (comunicarea “Trecutul ca oglindă a viitorului”, ţinută de dl dr. în istorie Silviu Tabac). O expoziţie de carte reprezentînd creaţia eminesciană şi studii critico-biobibliografice despre Poet şi alta alcătuită din colecţia revistei Limba Română au fost prezentate audienţilor de către ziaristul Vlad Pohilă, care a evidenţiat pasiunea lui Eminescu pentru lecturi, mai vorbind despre munca de gazetar, prestată de autorul Luceafărului ani la rîndul, la diferite publicaţii din Iaşi şi Bucureşti.
Dl Ion Ţăranu, ataşat cultural la Ambasada României la Chişinău, altfel şi literat, originar din Iaşi, s-a referit, în mod firesc, la relaţia Poetului cu acest vechi centru de cultură şi civilizaţie românească. Amintind de un episod mai puţin cunoscut – că Eminescu intenţiona să-şi ia la Universitatea din Viena doctoratul în filozofia istoriei, dl Ion Ţăranu a tratat amplu şi captivant felul original, modern de receptare de către Eminescu a evoluţiilor omenirii şi spiritualităţii umane. D-lui a mai făcut o surpriză la această întrunire de suflet: a recitat una din creaţiile sale recente, poemul Există.
Cu o abordare lirico-filozofică s-a apropiat de Eminescu poetul Ion Hadârcă, îndemnîndu-i pe tineri să cerceteze acest izvor nesecat de frumuseţe: literară, lingvistică, culturologică, etică, ştiinţifică etc. care se numeşte Opera eminesciană, plină de nenumărate şi impresionante faţete. „Cunoaşterea creaţiei lui Eminescu, dar şi a vieţii, activităţii sale, a frămîntărilor de ordin etic, estetic, civic, naţional umple un mare vid existenţial care se face simţit în societatea noastră. Cînd ne vom sătura să-l citim pe Eminescu, vom înceta să mai fim noi înşine”, a conchis I. Hadârcă.
Dl Alexandru Bantoş, directorul Casei Limbii Române şi redactor-şef al revistei Limba Română, a exprimat sincere mulţumiri celor care au contribuit la derularea unei neobişnuite întîlniri sub semnul iubirii de Eminescu, de graiul matern, de neamul strămoşesc. Dînsul a relevat sarcinile ce şi le propune Academia Tînărului Filolog – de a deveni o instituţie a celor sincer ataşaţi de valorile spirituale ale Neamului, liceenii predispuşi să promoveze aceste valenţe, căci tînăra generaţie are menirea de a le asigura continuitate şi durabilitate în timp şi spaţiu. “Prin ochii Dvs. eu văd ziua de mîine a filologiei române, disciplină care are nevoie de dăruire, devotament şi asiduitate în a fi cercetată şi aplicată spre binele comun”, a subliniat Al. Bantoş, adăugînd că atît Casa Limbii Române, cît şi revista Limba Română sînt deschise pentru cei dornici de a face legămînt cu verbul matern şi cu splendorile literaturii naţionale, prin care e cel mai sigur să ieşi cu demnitate în lumea contemporană.