Rezoluţia Conferinţei Ştiinţifice “Limba Română – azi” (ediţia a IX-a)
Pentru tiparConferinţa şi-a desfăşurat lucrările la Universitatea “Al.I.Cuza” din Iaşi şi la Universitatea de Stat din Chişinău. Au participat, cu referate şi comunicări savanţi-filologi, profesori universitari şi de licee, cercetători ştiinţifici de la Academia de Ştiinţe din Republica Moldova, Academia Română (Filiala Iaşi). Au fost audiate şi discutate circa 45 de comunicări, privind unele probleme de sociolingvistică, normă literară şi uz, gramatică, vocabular, stilistică, semiotică, pragmatică etc.
S-a constatat că limba română, în perioada actuală, păşeşte cu demnitate alături de celelalte limbi romanice şi neromanice din Europa, dezvoltându-şi nivelurile, stilurile funcţionale, îmbogăţindu-şi lexicul şi mijloacele de expresie. În limba română se fac cercetări în absolut toate domeniile ştiinţei, tehnicii, culturii. Ea este aptă a acoperi pe deplin şi integral aspectele vieţii materiale şi spirituale a tuturor cetăţenilor din spaţiul românesc.
S-a demonstrat, prin comunicări şi prin dezbateri, că în Republica Moldova, cu regret, se promovează o politică lingvistică nesănătoasă, provocatoare de tensiuni sociale, de discordii între populaţia majoritară, naţiunea titulară, pe de o parte, şi unele etnii, diaspora şi minorităţi conlocuitoare, pe de altă parte. În loc să se spună deschis adevărul ştiinţific şi istoric referitor la etnogeneza limbii şi a poporului băştinaş din Republica Moldova, se vehiculează tot felul de enormităţi, cum ar fi: 1) că româna şi aşa-zisa limbă moldovenească sunt limbi identice, dar poartă două denumiri separate; 2) că originea etnică a moldovenilor este diferită de cea a românilor; 3) că limba rusă trebuie declarată a doua limbă de stat în R.M. şi predarea ei urmând să fie obligatorie în toate clasele şcolilor naţionale preuniversitare.
Conferinţa atrage atenţia guvernanţilor că adevărul ştiinţific şi istoric privind etnogeneza limbii şi a poporului nostru – adevăr obiectiv, foarte bine cunoscut în Europa şi în lume, stabilit de mult de specialiştii români şi străini în lingvistica generală, romanică şi românească, confirmat şi de cercetările recente, nu poate fi încălcat, ignorat, nici dosit sau camuflat. Faptul că frontierele statal-politice nu corespund cu integritatea şi unitatea de limbă şi de neam nu poate infirma un adevăr axiomatic.
Într-un trecut nu prea îndepărtat, fostele două Germanii nu au generat două limbi germane; cele două state vietnameze, la timpul respectiv, nu s-au folosit de două limbi diferite. În prezent, cele două state coreene nu au nici ele două limbi coreene, ci una singură.
A nu înţelege sau a neglija acest lucru înseamnă a deforma istoria, a umili un popor, a contribui la dezintegrarea naţiunii, şi nu la consolidarea ei prin buna înţelegere cu toţi reprezentanţii etniilor conlocuitoare.
Participanţii la conferinţă se adresează conducerii R.Moldova, organelor abilitate cu următoarele propuneri:
1. Să se înceteze propagarea românofobiei în mass-media, căci isteria antiromânească nu poate contribui la normala şi frăţeasca înţelegere şi prietenie între Republica Moldova şi România.
2. Să fie reexaminat şi reformulat articolul nr. 13 din Constituţia Republicii Moldova în conformitate cu adevărul ştiinţific, cu “Declaraţia despre Independenţă” (27 august 1991), cu Decizia Curţii Constituţionale (1995), stipulându-se că “Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română”.
3. Să fie revăzută în mod radical Legislaţia Lingvistică (adoptată la 31 august 1989), care s-a învechit totalmente şi care în condiţiile actuale stopează funcţionarea normală a limbii de stat în R.Moldova.
4. Să se efectueze atestarea la limba română a funcţionarilor alolingvi de toate nivelurile, care au nevoie de limba română în exercitarea funcţiilor de serviciu, pentru înlesnirea contactului cu populaţia autohtonă din R.M.
5. Să fie introdus în Legea învăţământului un amendament cu privire la predarea în limba română a obiectelor de profil la toate colegiile şi universităţile. În felul acesta studenţii din grupele ruse (în prezent numai în cele 7 universităţi de stat numărul lor ajunge la 10 000) nu s-ar confrunta cu dificultăţi la profesarea specialităţii alese şi la angajarea în câmpul muncii în R.M.
6. Să se constituie o comisie din specialişti-profesionişti (filologi, istorici, jurişti, filozofi, sociologi etc.), care, sub egida Guvernului şi a Parlamentului, să elaboreze un document privind politica lingvistică a statului, arătând rolul limbii române ca limbă oficială şi specificând locul şi funcţiile limbilor vorbite de reprezentanţii grupurilor etnice conlocuitoare din Republica Moldova. Se va ţine cont de normele legislative internaţionale privind locul limbilor minoritare într-un stat suveran şi independent. Astfel, în R.M. limba rusă urmează a fi considerată ca limbă a etniei respective, bucurându-se de drepturile prevăzute în Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, dar nu şi de privilegiul de a obţine statutul de a doua limbă de stat.
7. Să fie organizat, după modelul unor ţări din fosta U.R.S.S. şi din Europa, un Departament de Stat pentru ocrotirea şi dezvoltarea limbii române, ca limbă oficială în Republica Moldova; fără grija Statului, româna nu-şi poate exercita de facto misiunea de limbă de comunicare interetnică pe teritoriul republicii, nu poate fi un suport solid pentru limbile etniilor conlocuitoare.
8. Să se caute posibilităţi materiale pentru a purcede la traducerea în limba română a unor lucrări de inegalabilă valoare ştiinţifică şi educativă, lăsate de mult regretatul nostru pământean, lingvistul numărul unu al secolului XX, profesorul Eugeniu Coşeriu (decedat la 7 septembrie 2002), Cavaler al Ordinului Republicii Moldova, Membru de Onoare al A.Ş.M., Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Moldova, al Universităţii de Stat “Al.Russo” din Bălţi, al Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău, Cetăţean de Onoare al Municipiului Chişinău.
Conferinţa solicită organizatorilor să facă toate demersurile necesare pentru publicarea în volume a lucrărilor traduse sau recuperate din moştenirea lui Eugeniu Coşeriu.