“Ginta Latina et l’Europe d’aujourd’hui”
Pentru tiparRezultat şi mărturie ale unui important Colocviu Internaţional, desfăşurat la 11-12 decembrie 2001 la Aix-en-Provence, volumul „Actes du Colloque International”, Ginta Latina et l’Europe d’aujourd’hui, apărut în mai 2002, este o dovadă a priceperii organizatorilor acestui eveniment de a duce lucrul început la bun sfârşit. Iniţiată de profesorul Valeriu Rusu, directorul Departamentului de limbă română şi de lingvistică comparată a limbilor romanice de la Universitatea din Aix-en-Provence, această manifestare ştiinţifică şi culturală a întrunit profesori universitari, cercetători ştiinţifici, scriitori şi ziarişti din Franţa, România, Italia şi Republica Moldova. Organizat la Universitatea din Aix, Colocviul s-a dovedit a fi o convingătoare şi memorabilă formă de comunicare pe marginea problemelor latinităţii în Europa de azi.
„O Europă fără istorie ar fi orfană şi nefericită” – această afirmaţie aparţinând istoricului Jacques Le Goff (al cărui interviu intitulat „Latina se află la originea Europei” este inclus în volum) a constituit, de fapt, fondul de referinţă al discursurilor susţinute de către Antoni Ferrer, Sophie Saffi, Estelle Variot, Adrian Chircu, Aurelia şi Romaniţa Rusu (Universitatea din Aix), Dan Mănucă (România), Dante Cerilli (Italia); şi de către membrii delegaţiei din R. Moldova din care au făcut parte profesorul Anatol Ciobanu, scriitorii Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Nicolae Dabija şi subsemnata. Pe lângă textele comunicărilor, volumul include şase convorbiri cu distinse personalităţi franceze: Jacques Le Goff, René Remond, membru al Academiei Franceze, Rémi Brague, filosof, Paul Gerbod, istoric, Alexandre del Valle, cercetător în domeniul ştiinţelor geopolitice, Jean-Baptiste Para, latinist. Interviurile sunt realizate de Emmanuel Galiero, ziarist la revista „Le Figaro” şi discipol al profesorului Valeriu Rusu. Momentul poetic de la sfârşitul volumului a fost conceput ca o punte între Latinitatea Orientală şi Provenţa.
Susţinut de către Universitatea din Provence şi de către Primăria din Aix-en-Provence, Colocviul reflectat în presa locală (iar mai apoi în cea română de la Bucureşti şi Chişinău) a atras atenţia, în special, a profesorilor şi studenţilor de la Universitatea din Provence, servind drept exemplu de “punere în temă” a occidentalilor cu privire la problemele actuale ale latinităţii orientale.
Se cuvine să menţionăm faptul că aflarea grupului din Chişinău în Provenţa a fost înlesnită, şi de această dată, de către distinsa familie de intelectuali de bună-credinţă Valeriu, Aurelia şi Romaniţa Rusu. Ei au stimulat atmosfera de comunicare intelectuală de o ţinută aleasă. Gazde primitoare, oameni inimoşi, energici şi cu spirit de iniţiativă, au ştiut să adune în jurul lor numeroase personalităţi din domeniul culturii dornice de comunicare, dând dovadă încă o dată că, vorba domnului Valeriu Rusu, dacă vom face fiecare la locul său câte puţin, ne vom mişca înainte. „Puţinul” pe care îl datorăm dragului nostru basarabean materializează continuitatea, prin fapte reale, a unei file de istorie începută de Vasile Alecsandri, poetul solar, prieten al Felibri-lor şi al lui Mistral, premiat la Montpellier pentru poemul dedicat „Gintei Latine”, şi care a nutrit în permanenţă gândul înalt al aflării fireşti a românilor în familia popoarelor romanice.
Cele două zile de discuţii în jurul unor probleme de lingvistică, literatură şi filozofie a culturii, aşa cum s-a conturat în trecut şi cum se conturează în prezent în spaţiul latinităţii, au răspuns necesităţii de comunicare permanentă între Vestul şi Estul Europei.