Un exerciţiu necesar: a gândi româneşte
Pentru tiparNecesitatea de a gândi româneşte, amplificată în zilele de cinstire a Limbii Române, Cartea de boierie a neamului nostru, şi-a găsit expresie în numeroase acţiuni de suflet. În după-amiaza din 29 august, Casa Limbii Române a găzduit o importantă delegaţie din Ţară – parlamentari, scriitori, oameni de cultură, în frunte cu profesorul universitar dr. inginer Nicolae P. Leonăchescu, secretar al Biroului Permanent al Parlamentului României. Întâlnirea făcea parte dintr-un „itinerar de inimă”, pe care oaspeţii şi-au propus să-l realizeze la Chişinău şi în alte localităţi din stânga Prutului, unde au mărturisit că vin mereu „ din conştiinţa extremă” că trebuie să vină aici, la fraţii lor, şi o fac “cu pasiunea mesajului asimilat”.
Profesorul Nicolae P. Leonăchescu a remarcat că în cadrul vizitei anterioare, întreprinsă în satul Chetrosu din judeţul Soroca, delegaţia a donat atunci unei şcoli din localitate 1700 de volume, a fost surprins de aviditatea de carte românească, ce există în unda satelor basarabene. „Nu mi-am imaginat o asemenea dorinţă de carte românească. A fost ceva cutremurător. Efectele întâlnirilor cu lumea, şi, în special, cu intelectualitatea satelor, care este practic motorul ideatic al proceselor ce au loc, au fost impresionante şi am considerat necesar să lărgim numărul şi intensitatea acestor contacte”.
Plinătatea unor atare contacte sigur că o poate da întâi de toate cartea. Delegaţia din România, din a cărei componenţă au făcut parte patru scriitori, inclusiv poeta Leonida Lari, a adus de această dată peste 1800 de cărţi, destinate elevilor de la două instituţii de învăţământ preuniversitar din judeţul Lăpuşna.
Poetul Nicolae Dabija, participant la dialog, a confirmat prezenţa unui mare interes, mai cu seamă al generaţiei tinere, pentru cartea românească. Aceasta fiind insuficientă în bibliotecile publice şi şcolare, volumele sunt uzate de lectură. Nicolae Dabija a constatat că în prezent s-a ajuns la o nouă etapă de apărare a fiinţei noastre naţionale, când generaţiile de copii care cresc ştiu adevărul: ştiu că sunt români, ştiu că vorbesc româneşte şi nu mai pot fi minţiţi. El a salutat prezenţa la Chişinău a parlamentarilor români, care luptă pentru păstrarea şi promovarea valorilor spirituale ce aparţin în egală măsură şi Basarabiei.
Referindu-se la situaţia lingvistică din R.M., după 13 ani de la adoptarea legislaţiei în domeniu, Alexandru Bantoş, director al Casei Limbii Române, a reliefat contribuţia acestei instituţii la extinderea procesului de cunoaştere şi de utilizare a limbii române. În acest scop, la Casa Limbii Române sunt organizate numeroase acţiuni: lansări de carte, întruniri, mese rotunde, dispute, expoziţii etc., dar şi cursuri de studiere a limbii de stat. „În pofida atitudinii ambigue a actualilor guvernanţi faţă de limba oficială a statului Republica Moldova, interesul pentru ea este ascendent, în creştere fiind şi numărul celor care doresc să o studieze”. Dânsul a informat că numai în anul de învăţământ precedent au urmat cursurile, dotate cu manuale, casete audio şi „animate” de profesori foarte buni, peste 500 de alolingvi. Două importante proiecte de viitor sunt adresate autohtonilor şi vizează studierea aprofundată a limbii noastre de către adulţi şi tineri.
Oaspeţii au oferit cu generozitate volume de autor bibliotecii Casei Limbii Române. În continuare prezentăm o parte din comentariile rostite la lansarea cărţilor.
Ion Pavelescu:
„Ceea ce facem noi acum este un lucru de suflet, de conştiinţă. Şi anume: afirmăm unitatea poporului român. A venit timpul să gândim în termenii unităţii naţionale. Este un exerciţiu necesar – a gândi româneşte... Trebuie să ne menţinem credinţele noastre, să le reafirmăm ori de câte ori avem prilejul şi atunci când va veni marea conjunctură favorabilă să o putem valorifica aşa cum au făcut-o predecesorii noştri la 1918”.
„Cei care au conştiinţa neamului
să şi-o întărească.
Cei care au pierdut-o să şi-o regăsească.
Cei care sunt duşmanii acestei conştiinţe
măcar să o respecte şi să o recunoască
existând în veacul veacurilor”.
Dumitru Bălăeţ – despre concluzia la care se referă cartea: „ Statalitatea, mai ales în condiţiile moderne, trebuie să apere vatra etnolingvistică a poporului, făurită de-a lungul istoriei. Trebuie să organizăm o politică de apărare a fiinţei etnice nu numai în interiorul ţării; să revenim la conştiinţa pe care ne-o dă istoria şi să fim demni de marele destin pe care l-a avut poporul român din vechime în spaţiul său etnolingvistic, să apărăm principalul semnalment al unităţii etniei, şi anume limba, şi să o sărbătorim cum se cuvine nu numai la Chişinău, ci în toate părţile pământului unde se vorbeşte limba română. Această carte încearcă să fixeze o atitudine politică şi pentru viitor, şi pentru această integrare în mondialism, pe care o putem face demni, cu fruntea sus, conştienţi că suntem unul din marile popoare ale lumii, cu o civilizaţie istorică străveche”.
Nicolae P. Leonăchescu:
“Oferta mea de carte şi proiectul meu se referă la un sat – i-am studiat istoria de cinci veacuri prin documente şi am tipărit trei volume. Dacă vreţi – o propunere de model. E vorba de satul Stroeşti. Satul respectiv are la ora actuală trei volume cu circa 1500 de pagini de documente publicate, după rigorile cercetărilor ştiinţifice de specialitate. În aceste trei volume veţi găsi ca într-o oglindă mişcarea unei microstructuri româneşti şi cum se reflectă în această istorie marile evenimente naţionale. De asemenea veţi vedea cum apar instituţiile moderne în lumea satului românesc.
Aici veţi găsi şi documente legate de satul Stroeşti din raionul Râbniţa, de la est de Nistru. În spaţiul românesc sunt multe sate Stroeşti. Această realitate m-a incitat să iau legătura cu Stroeştii de dincolo de Nistru şi cu Stroeştii din Noua Suliţă şi i-am înfrăţit cu satul meu. S-a realizat acest triunghi românesc incredibil : Stroeşti – Argeş, Stroieşti – Râbniţa, Stroeşti – Noua Suliţă”.
Scriitorul Lorin Ioan Fortuna de la Timişoara şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi Casei Limbii Române, bibliotecilor de la Chişinău o colecţie a cărţilor sale. Iată mesajul fratelui din Banat:
Cu dragoste de ţară,
hrăneşte fapta ta!
Prinosul datoriei
păstrează-l ţării tale!
Căci nu eşti doar
copilul părinţilor sadea,
Ci fiul eşti sau fiica
fiinţei naţionale.