Mioara Avram (n. 1932)
Pentru tiparNume de referinţă în lingvistica română contemporană, doctor profesor universitar Mioara Avram este soţia lingvistului Andrei Avram (n. 1930); împreună au crescut trei fii. S-a născut la 4 februarie 1932, la Tulcea, în familia ofiţerului Nicolae Grigorescu şi a Măndiţei (n. Caraman), profesoară de română. După absolvirea liceului din oraşul natal (1949), urmează Facultatea de Filologie (specialitatea: limba şi literatura română) a Universităţii din Bucureşti, a cărei licenţiată devine în 1953. În 1959 îşi ia doctoratul, în cadrul Institutului de Lingvistică din Bucureşti al Academiei Române, cu teza Evoluţia subordonării circumstanţiale cu elemente conjuncţionale în limba română.
Din 1951 până în prezent activează la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, din Bucureşti, al Academiei Române, cu diverse încadrări succesive: preparator (1951), cercetător (1953), cercetător principal (1954), doctorand bursier (cu frecvenţă, 1955), cercetător ajutor (1958), cercetător principal (1960), şef de sector (1963), cercetător principal I şi şef de sector (1990). Pensionată în 1999, este reangajată cu 1/2 normă în calitate de cercetătoare principală şi şefă a sectorului de gramatică la acelaşi Institut al Academiei Române.
A activat, prin cumul, în învăţământul superior: asistentă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1954-1956), lector la Institutul Pedagogic “Maxim Gorki” (1961-1963), lector la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1963-1967). Din 1969 conduce doctorate (7 teze susţinute, 6 doctoranzi în stagiu).
A avut mai multe stagii de documentare în străinătate: U.R.S.S. (1965), Ceho-Slovacia (1966), Franţa (1969, 1973). A ţinut numeroase comunicări la manifestări ştiinţifice internaţionale din Ţară (al X-lea Congres Internaţional al lingviştilor – Bucureşti, 1967; al XII-lea Congres Internaţional de lingvistică şi filologie romanică – Bucureşti, 1968, Colocviul Internaţional “Eugen Coşeriu” – Iaşi, 1992; Colocviul Internaţional “Sextil Puşcariu” – Cluj-Napoca, 1998). În străinătate a ţinut conferinţe (Universitatea din Viena, 1993), mai participând la congrese şi colocvii ştiinţifice – de lingvistică şi filologie romanică, onomastică şi românistică (Napoli – 1974; Trier – 1983, 1986; Berlin – 1987; Sofia – 1990; Regensburg - 1990; Paris – 1991; Tutzing/ München – 1993, Palermo – 1995).
Mioara Avram a fost printre primii lingvişti din România care a participat (începând cu anul 1990) la diverse conferinţe, colocvii, simpozioane şi a ţinut diverse prelegeri la Chişinău: de popularizare a cunoştinţelor lingvistice (în special, probleme de gramatică şi ortografie, istoria limbii, cultivarea limbii etc.), despre identitatea limbii române vorbite pe ambele maluri ale Prutului; a scris, a redactat articole, studii, comunicări, memorii, declaraţii, apeluri, alte documente despre denumirea corectă – română – a limbii literare din Republica Moldova, Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei. În vara anului 1990, împreună cu alţi colegi de breaslă de la Bucureşti, a ţinut la Chişinău cursuri de limba română pentru profesorii din şcolile şi liceele din Republica Moldova; ulterior, a prefaţat lucrări de referinţă de autori sau editori basarabeni, a publicat articole şi studii în periodice de specialitate de la Chişinău (“Revistă de lingvistică şi de ştiinţă literară”, “Limba Română”); a acordat dreptul pentru editarea la Chişinău a cărţilor Domniei sale Ortografie pentru toţi (Editura Litera, 1997) şi “Cuvintele limbii române între corect şi incorect” (Editura Cartier, 2001).
S-a impus plenar şi rodnic în domenii de activitate ştiinţifică precum: limba română (în special – gramatica istorică, descriptivă şi normativă, formarea cuvintelor şi ortografie; de asemenea – lexicologie, filologie, dialectologie), istoria lingvisticii româneşti, romanistică. Este autoarea unor importante studii şi articole (circa 160), tipărite în publicaţii de specialitate (inclusiv 10 – în străinătate), a 50 de recenzii şi cronici, peste 50 de articole de popularizare în periodice nelingvistice, 3 prefeţe, 6 volume de autor. In mai multe articole, studii si cronici se referea la activitatea ştiinţifica a unor lingvişti – înaintaşi sau contemporani, atât din Ţară, cât si din străinătate (cu deosebire romanişti). A prezentat sute de emisiuni cu probleme de limbă la Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română, prelegeri şi conferinţe la diferite redacţii, edituri, universităţi, cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice; două cursuri de română pentru străini,
În 1960 tipăreşte, în baza tezei de doctor, lucrarea Evoluţia subordonării circumstanţiale cu elemente conjuncţionale în limba romană – o importantă cercetare în domeniul sintaxei istorice, pentru care în 1960 i s-a acordat Premiul “B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Volumul Gramatica pentru toţi (ed. I – 1986; ed. 2, revăzută şi adăugită – 1997, ed. 3 – 2001), pentru deosebitele virtuţi ştiinţifice pe care le întruneşte, a fost supranumită de unii colegi de breaslă “Biblie a lingviştilor şi filologilor români” (dr. prof. univ. Emil Ionescu). Rămân ca nişte studii de referinţă în domeniu (cultivarea limbii sub cele mai diverse aspecte) cărţile Mioarei Avram Probleme ale exprimării corecte (1987), Ortografie pentru toţi. 30 de dificultăţi (1990, 1997) şi Cuvintele limbii române între corect şi incorect (2001). Broşura Anglicismele în limba română actuală (1998) e consacrată interferenţelor lingvistice româno-anglo-americane, iar lucrarea May We Introduce the Romanian Language to You? (în colab. cu Marius Sala, 2000) îi are ca destinatari pe străinii ce doresc să studieze limba română. Scris şi tipărit iniţial în engleză, studiul va vedea lumina tiparului în curând şi în română.
A participat la scrierea şi redactarea unor lucrări colective de o importanţă aparte pentru evoluţia lingvisticii contemporane româneşti (11 lucrări, total 20 de volume, adesea fiind şi conducătoare, coordonatoare), inclusiv: ediţia academică a “Gramaticii limbii române” (vol. I, 1954; vol. II, 1963), Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română (5 vol., 1959-1969), Crestomaţie romanică (vol. 1-3, 1962-1968), Formarea cuvintelor în limba română (3 vol., 1970, 1978, 1989), Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (redactor-responsabil; 1982), Enciclopedia limbilor romanice (1989), redactor responsabil (împreună cu acad. Silviu Berejan) la Gramatica uzuală a limbii române (Chişinău, 2001) ş.a.
Lucrările Mioarei Avram se remarcă printr-o impresionantă intuiţie ştiinţifică, printr-o abordare aprofundată a subiectelor, prin meticulozitatea documentării, tăria argumentului, varietatea şi concludenţa materialului ilustrativ (selectat ori alcătuit, de cele mai multe ori însă gândit si compus de autoare însăşi), lingvista îmbinând fericit scrierea savantă cu eleganţa şi accesibilitatea expunerii.
Este membră a unor organisme ştiinţifice internaţionale (Societé de Linguistique Romane; Reseau Panlatin de Terminologie (Realiter) şi a mai multor foruri ştiinţifice din ţară: Societatea Română de Lingvistică (din 1993 – preşedintă), Societatea Română de Lingvistică Romanică, Societatea de Ştiinţe Filologice (membră de onoare), Comisia de cultivare a limbii; este membră de onoare a Societăţii “Limba noastră cea română” din Chişinău. Membră în comitetele de redacţie ale revistelor: “Studii şi cercetări lingvistice” (din 1955), “Revue roumaine de linguistique” (din 1963; din 1988 – redactor responsabil adjunct), “Limbă şi literatură” (1965-1971 şi din 1977), “Limba română” (Bucureşti, din 1978; din 1993 – redactor responsabil adjunct). Membră în comisii de admitere şi de examinare la doctorat şi referentă oficială în comisii de susţinere a unor teze de doctorat la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan” şi la Universitatea din Bucureşti. Acordă asistenţă ştiinţifică pentru Institutul de Lingvistică din Chişinău. Referent (“oponent critic”) invitat la susţinerea unei teze de doctorat la Universitatea din Lund (Suedia) şi la Universitatea “Kliment Ohridski” din Sofia (Bulgaria), este autoarea mai multor referate pentru acordarea unor titluri ştiinţifice onorifice la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iaşi şi la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava. Expert în Comisia GAR (granturile Academiei Române) – filologie.
Distincţii: Premiul de Stat clasa II (în colectiv), pe anul 1953; Premiul “B.P. Hasdeu” al Academiei Române (1960); Ordinul Muncii clasa a III-a (1963); Premiul revistei “Flacăra” pentru lingvistică (1990). În anul 1992, la aniversarea a 60-a a distinsei savante, în semn de “stimă, recunoaştere şi recunoştinţă”, comitetul redacţional al revistei “Limba română” din Bucureşti a scos un număr special “Omagiu Mioarei Avram” (nr. 1-2, ian. - febr.), cu numeroase trimiteri şi referinţe la opera sa lingvistică şi filologică, sărbătorita fiind apreciată în nota-preambul a redacţiei ca “personalitate proeminentă a lingvisticii româneşti”, “cu merite de netăgăduit în domeniul românisticii”.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
a) Volume de autor
Avram, Mioara, Anglicismele în limba româna actuală, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1997, 31 p. (Conferinţele Acad. Române. Ciclul “Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor”).
Avram, Mioara, Cuvintele limbii române între corect şi incorect, Chişinău, Cartier, 2001, 303 p.
Avram, Mioara, Evoluţia subordonării circumstanţiale cu elemente conjuncţionale în limba română, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1960, 273 p.
Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura I, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1986, 411 p.
Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Ediţia II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti: Humanitas, 1997, 597 p.
Avram, Mioara, Ortografie pentru toţi. 30 de dificultăţi, Editura I, Bucureşti: Editura Academiei Române, 1990, 167 p.
Avram, Mioara, Ortografie pentru toţi. 30 de dificultăţi, Editura II-a, Chişinău, Litera, 1997, 287 p. (Biblioteca şcolarului).
Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte, Bucureşti, Editura Academiei române, 1987, 279 p.
Avram, Mioara, May We Introduce The Romanian Language To You?/ Mioara Avram, Marius Sala, Bucharest, The Romanian Cultural Foundation, 2000.
b) Studii, articole, cronici, prefeţe, recenzii
Avram, Mioara, Analiza punctuaţiei unui text literar // “Limbă şi literatură”,1987, nr. 1-2, p. 91-99.
Avram, Mioara, Condiţionalul cu valoare de indicativ trecut în texte vechi româneşti //“Studii şi cercetări lingvistice”, 1976, nr. 4, p. 353-358.
Avram, Mioara, Consideraţii asupra situaiei limbii române în Republica Moldova (Valabile numai în parte şi pentru situaţia limbii române din Ucraina) // “Limba româna”, Bucureşti, 1992, nr. 2 febr.-mart.), p. 149-157.
Avram, Mioara, Contacte între română şi alte limbi romanice //“Studii şi cercetări lingvistice”, 1982, nr.3, p. 253-259.
Avram, Mioara. Ctitori şi maeştri (ai lingvisticii române contemporane) // “Limba română”, 1994, nr. 11-12 (nov. - dec), p. 513-516.
Avram, Mioara, Cultisme adverbiale cu -e în limba română // Studii şi cercetări lingvistice, 1992, nr. 1 (ian.- febr.), p. 9-14.
Avram, Mioara, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române // “Limba română”, 1977, nr. 2 (mart.- apr.), p. 107-116.
Avram, Mioara, Diversiunea “a” (Pentru scrierea limitată a literei “â” - numai în cuvântul “român” şi în derivatele acestuia) // “România Liberă”, 1991, 13 febr. , p. 2; 14 febr., p. 2.
Avram, Mioara, Jacques Byck şi gramatica limbii române // “Limba română”, 1994, nr. 9-10 (sept. - oct.), p. 407-412.
Avram, Mioara, Gramatica lui Alexandru Philippide // Academia Română. Memoriile secţiei de filologie, literatură şi artă. Seria IV. Tomul IV. 1982-1983, Bucureşti, 1984, p. 87-94.
Avram, Mioara, Iorgu Iordan şi limba română // Academia Română. Memoriile secţiei de filologie, literatură şi artă. Seria IV. Tomul X. 1988, Bucureşti, 1990, p. 67-74.
Avram, Mioara, Limba româna în Republica Moldova (Analogii istorice generatoare de oprimism)// “Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară”, 1992, nr. 3, p. 59-65.
Avram, Mioara, Moldovean, subdialectul (dialect dacoromân) // Enciclopedia limbilor romanice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 201.
Avram, Mioara, O scrisoare inedită a lui Sextil Puşcariu (Vizând probleme de ortografie a limbii române)// “Limba română”, 1992. nr. 4, p. 235-242.
Avram, Mioara, Prefaţă // Dicţionar al greşelilor de limbă, Chişinău, Editura Arc, 1998, p. 5-7.
Avram, Mioara, Prefaţă // Dicţionar enciclopedic ilustrat,
Chişinău, Editura Cartier, 1999, p. 5-9.
Avram, Mioara, Română, limba // Enciclopedia limbilor romanice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 274-279.
Avram, Mioara, Un mare lingvist şi profesor // “România literară”, 2000, 26 iul. -1 aug, p. 3, (Centenar Alexandru Graur).
Avram, Mioara, Unificarea limbii noastre literare şi cultivarea limbii în româna interbelică // “Limba română”, Bucureşti, 1998, nr. 5-6, p. 293-303, (80 de ani de la Unire).
c) Scrieri despre Mioara Avram
Avram, Mioara //Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu, Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Bucureşti, Editura Albatros, 1978, p. 58.
Avram, Mioara // Dicţionar enciclopedic, vol.I. A - C., 1993, Bucureşti, Univers enciclopedic, p. 152.
Avram, Mioara // Dicţionar enciclopedic ilustrat, Chişinău, Editura Cartier, 1999, p. 1156.
“Limba română este una şi aceeaşi pentru toţi”, Interviu cu dr. prof. univ. Mioara Avram // “Ţara”, 2002, 5 febr., p.4. Consemnare: Zina Cerchez, (Aniversări).
Omagiu Mioarei Avram // “Limba română”, Bucureşti, 1992, nr. 1-2 (ian. -febr.).
Omagiu Mioarei Avram // Studii şi cercetări lingvistice, 1998, nr. 1-2.
“Pentru lingvişti, lucrurile sunt clare” (În ceea ce priveşte şubrezenia argumentelor în favoarea scrierii generalizate a lui “â” în interiorul cuvintelor): Interviu cu dna dr. prof. univ. Mioara Avram; prezentare a conlocutoarei // “Mesagerul”, 1997, 31 oct., p.7. Consemnare: Rodica Mahu. - (“î” din “i” sau “a” din “a”?).
(Pohilă, Vlad, Prefaţă) // Mioara Avram, Ortografie pentru toţi. Ed. a II-a, Chişinău, Litera, 1997, p. 2 (reversul foii de titlu).
Sala, Marius, Mioara Avram. La 60 de ani // “Revista de lingvistică şi ştiinţă literară”, 1992, nr. 3, p. 59-65. (Omagieri).
Uniţi prin limbă, cuget şi simţire: Interviu cu lingvistele Mioara Avram şi Flora Şuteu // “Glasul”, 1990, 9 august, p. 10. Consemnare de Vlad Pohilă.