Un congres necesar
Pentru tiparLa 29 august 2001 la Chişinău, în incinta Casei de Cultură a Universităţii de Stat din Moldova, şi-a ţinut lucrările Congresul I al Filologilor din Republica Moldova.
În discursul inaugural, acad. Mihai Cimpoi, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, moderatorul forului, a precizat că necesitatea convocării Congresului Filologilor e dictată de situaţia dezastruoasă în care s-a pomenit limba română în ultimii ani.
Congresul a fost salutat de Sergiu Nazaria, viceministru al învăţământului, şi de Gheorghe Rusnac, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, rector al Universităţii de Stat din Moldova, preşedinte al Consiliului rectorilor din republică.
În comunicările prezentate de cunoscuţi lingvişti din republică (acad. Silviu Berejan, acad. Anatol Ciobanu, şef al Catedrei de Lingvistică Română Generală şi Romanică, doctor habilitat în filologie Ion Ciocanu, scriitorii Serafim Saka, Ion Hadârcă şi Nicolae Dabija, redactor-şef al revistei “Literatura şi Arta”, Adrian Ghicov, specialist principal la ministerul Învăţământului, doctor în istorie Tudor Tabunşcic, preşedinte al Societăţii “Transnistria”, dr. Tamara Cristei, Vlad Pâslaru, Director al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Timotei Melnic, Preşedinte al Ligii Pedagogilor din R.M., Viorica Bolocan, prof. la Liceul Academic Român-Englez, “M. Eliade” ş.a.) au fost elucidate probleme legate de statalitatea limbii române în Republica Moldova. S-a menţionat că intenţiile unor politicieni privind declararea limbii ruse ca a doua limbă de stat în republică nu au suport ştiinţific, ci unul politic, de moment, iar realizarea acestei “comenzi” partinice va dezbina societatea. Participanţii la congres au constatat cu regret că deocamdată nu s-a legiferat denumirea corectă a limbii noastre – limba română şi că limba populaţiei băştinaşe majoritare nu deţine locul cuvenit în structurile statului.
la congres au fost adoptate o rezoluţie şi o scrisoare deschisă adresată conducerii republicii Moldova.
“L.R.”