Să cultivăm dragostea faţă de limba română
Pentru tiparStimat prezidiu, stimaţi colegi, în primul rând vreau să vă zic bun venit şi să mulţumesc comitetului organizatoric al Congresului că a ales pentru acest for anume sala mare a Palatului de Cultură al Universităţii de Stat din Moldova, oferindu-vă astfel şansa de a reveni acasă. Deci, bun venit în alma mater, Universitatea de Stat din Moldova, pe care majoritatea dintre dumneavoastră aţi absolvit-o.
În al doilea rând vreau să vă mulţumesc în numele colegilor mei din consiliul rectorilor pentru truda dumneavoastră de zi cu zi, de-a lungul anilor, pe ogorul lingvistic, filologic. Dumneavoastră cultivaţi, instruiţi, semănaţi dragoste faţă de limba maternă, faţă de limba română şi acesta este un merit deosebit care vă aparţine.
Anul în care ne-am convocat este semnificativ din mai multe motive: este anul limbilor declarat de Consiliul European, anul Constantin Brâncuşi declarat de comitetul UNESCO, anul tineretului în Republica Moldova. În 2001 în sălile U.S.M. şi ale altor instituţii a intrat prima promoţie de liceeni care a studiat 12 ani în limba română scrisă cu grafie latină. tot în acest an Republica Moldova a marcat 10 ani de independenţă.
La 1 octombrie 2001 U.S.M. va sărbători 55 de ani de la inaugurare. Dacă la începuturi universitatea avea 200 şi ceva de studenţi şi circa 60 de cadre didactice, astăzi ea are în rândurile sale peste 18.000 de studenţi, 1.300 de cadre didactice, 53 de catedre, 75 de specialităţi. Instruirea, ca şi în anii trecuţi, se efectuează în două limbi: română şi rusă. peste un an vom avea promoţii de specialişti într-un spectru vast de 17 limbi. Pe lângă limbile care, tradiţional, se studiau în Moldova – franceza, engleza, italiana, spaniola – acum au fost introduse limbi mai puţin cunoscute în arealul nostru. avem limba chineză la anul IV –, unii studenţi vorbesc o chineză fluentă, – limba arabă la anul III; suedeza la anul II; până la Anul nou dorim să iniţiem studiul limbii japoneze. Republica Moldova conlucrează cu toate popoarele, de aceea trebuie să avem purtători ai cât mai multe limbi.
La Senatul U.S.M. s-a convenit să nu mai discutăm cu privire la denumirea limbii. Aceasta este o problemă depăşită şi cunoscută de toată lumea. Dar, fiindcă astăzi apar din nou interpretări voluntariste, voi da citire cuvintelor unui savant lingvist la care subscriu şi eu: “cred că problema denumirii limbii trebuie scoasă de pe ordinea de zi. Există alte probleme mult mai complicate, de ordin social şi economic, a căror soluţionare va solicita eforturi mult mai mari. în cazul problemei limbii lucrurile sunt limpezi: limba literară, scrisă, oficială este una – limba română. Unii întreabă de ce continuă aceste discuţii, interminabile despre denumirea limbii. Răspund: mulţi dintre cetăţenii Moldovei mai judecă după calapoadele propagandei staliniste, când se făcea tot posibilul pentru a-i contrapune pe moldoveni şi români. După moartea lui Stalin se vehicula ideea că cel mai de temut duşman al poporului moldovenesc şi al R.S.S.M. este România. Din păcate, această mentalitate a fost cultivată premeditat decenii în şir şi este încă vie şi continuă să influenţeze negativ societatea”. Cuvintele acestea, pentru care eu am spus că pun semnătura, aparţin acad. Rajmund Piotrowski din Sankt-Petersburg şi au fost rostite la Conferinţa ştiinţifică “limba română este numele corect al limbii noastre”, care a avut loc la Chişinău pe 20-21 iulie 1995. cred în spusele acestui filolog şi consider că misiunea noastră – a celor din învăţământ, de la edituri, de la radio şi televiziune – este de a cultiva dragostea şi stima faţă de limba română, de a avea grijă de corectitudinea ei. restul problemelor se vor soluţiona de la sine, deoarece o altă modalitate de ieşire din impas nu există, din simplul motiv că în apa care curge nu poţi intra de două ori. vă doresc o muncă încununată de succes pe parcursul acestui for şi rezultate bune în noul an de studii.