Rezoluţia Congresului I al Filologilor din Republica Moldova, 29 august 2001, Chişinău
Pentru tiparLimba este caracteristica principală a poporului care o vorbeşte şi care se identifică cu ea.
În orice stat în care se vorbesc mai multe limbi există, de regulă, una care îndeplineşte cele mai importante funcţii sociale.
Deşi în republică a fost decretată drept limbă oficială a statului limba română, denumită impropriu în constituţie “limba moldovenească”, până în prezent cele mai importante funcţii sociale le are totuşi limba rusă. Analiza situaţiei sociolingvistice actuale din republica Moldova demonstrează că legile despre limbi adoptate cu un deceniu în urmă aproape că nu funcţionează. o situaţie cu totul alarmantă s-a creat, mai ales, în raioanele de est şi de sud. Legiferarea limbii ruse drept a doua limbă de stat, iniţiată de Parlament, ar determina extinderea masivă a funcţiilor sociale ale ei şi ar reduce în continuare sfera de utilizare a limbii române. Este foarte limpede că limba care trebuie protejată prin legislaţie este româna, şi nu rusa.
Statutul funcţional al unei limbi în societate este determinat, în primul rând, de numărul de persoane pentru care această limbă este maternă. or, populaţia majoritară în republica Moldova o constituie vorbitorii de limba română. Prin urmare, statul şi întreaga societate au obligaţia să protejeze şi să promoveze limba română şi, totodată, să stimuleze studierea şi funcţionarea limbilor vorbite de reprezentanţii celorlalte grupuri etnice (rus, ucrainean, bulgar, găgăuz etc.).
Recomandările legislaţiei internaţionale nu presupun o abordare izolaţionistă, ci una care să încurajeze obţinerea echilibrului între drepturile grupurilor etnice de a-şi păstra identitatea, cultura şi limba şi necesitatea de integrare a acestora într-o societate în care toţi membrii ei ar fi egali şi cu drepturi depline.
Din această perspectivă este însă imposibil ca integrarea să aibă loc fără o cunoaştere suficientă a limbii oficiale a statului în care trăiesc şi activează reprezentanţii altor grupuri etnice.
Recomandările în cauză se conţin în articolele 13-14 ale Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (ale cetăţenilor unui stat) şi în articolele 28-29 ale Convenţiei drepturilor copilului. În articolul 14(3) din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale se prevede de asemenea că predarea limbii acestora “se va pune în aplicare fără a prejudicia învăţarea limbii oficiale sau predarea în această limbă”.
Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare stipulează şi ea că statele trebuie să considere limbile minoritare ca o expresie a bogăţiei culturale ce urmează a fi promovată şi protejată, dar, în acelaşi timp, Carta menţionează, în mod special, în Preambul: “Subliniind valoarea interculturalităţii şi a plurilingvismului, protecţia şi încurajarea limbilor minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le învăţa”.
În virtutea adevărurilor scoase în evidenţă în referatele şi cuvântările prezentate la Congres, noi, participanţii la actualul for al filologilor din republică, ne exprimăm protestul ferm şi pe deplin conştient împotriva declarării limbii ruse drept a doua limbă de stat în Republica Moldova.
Nici un stat care se respectă nu face concesii nechibzuite grupurilor etnice în detrimentul majorităţii autohtone. Ar fi suficient să studiem cu atenţie legea despre funcţionarea limbilor pe teritoriul Ucrainei, pentru a ne convinge încă şi încă o dată de un atare adevăr. Noi înţelegem starea de lucruri din republică, din raioanele ei de est şi de sud, însă cedările în favoarea elementului alogen şi alolingv pot duce la un final catastrofal pentru limba populaţiei titulare. În situaţia în care conducerea statului nostru nu va stopa de urgenţă şi definitiv proiectul de declarare a limbii ruse drept a doua limbă de stat, în republică nu vor putea funcţiona normal celelalte limbi.
Or, Parlamentul şi unele structuri statale din republică au purces la readucerea limbii ruse pe primul plan sub aspectul funcţionării şi la marginalizarea vădită a limbii române. Avem în vedere luarea în dezbatere de către Parlament a legii privind drepturile grupurilor etnice, în care se promovează şi ideea declarării limbii ruse drept a doua limbă de stat, operarea unor modificări în legislaţia vizând învăţământul, audiovizualul, oficiile stării civile, adoptarea unei variante noi a Legii despre publicitate, care vine în contradicţie flagrantă cu Legea despre funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, lichidarea prin decizie guvernamentală a Direcţiei Limbi din cadrul rebotezatului Departament Relaţii Interetnice, scoaterea de pe post a emisiunilor de cultivare a limbii române la TVM, sporirea nejustificată a orelor de emisie în limba rusă la posturile de radio şi de televiziune, alte acţiuni care intensifică rusificarea populaţiei băştinaşe majoritare şi a grupurilor etnice conlocuitoare.
Este cunoscută preţioasa iniţiativă a fostului Departament al Relaţiilor Naţionale şi Funcţionarea Limbilor, devenită încă la 26 februarie a.c. Hotărâre de Guvern – întocmirea unui amplu Plan naţional de îmbunătăţire a învăţării limbii de stat de către populaţia adultă şi instituirea unui Fond special de promovare a limbii de stat. Dar înfăptuirea acestei importante decizii guvernamentale este premeditat tergiversată.
Pentru elucidarea stării reale a limbii de stat, facem apel către organizaţiile neguvernamentale ce activează în domeniul drepturilor omului şi în cel al promovării şi protejării limbii române să iniţieze un program de monitorizare şi mediatizare a încălcărilor legislaţiei lingvistice, precum şi a cazurilor de sabotare a legii privind funcţionarea limbilor.
considerăm de datoria noastră să atragem luarea-aminte a conducerii statului asupra caracterului periculos al revenirii la procesul de deznaţionalizare a populaţiei titulare şi a grupurilor etnice conlocuitoare şi ne pronunţăm univoc pentru curmarea neîntârziată a acestui proces.
Adevărul că populaţia băştinaşă din Republica Moldova este de origine romanică, iar limba vorbită la est de Prut este limba română a fost promovat cu fermitate de către scriitorii clasici şi contemporani originari din Basarabia (Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Constantin Stamati, Alexei Mateevici, Spiridon Vangheli, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Ion Vatamanu ş.a.) şi din Transnistria (Vlad Ioviţă, Vladimir Beşleagă, Anatol Codru ş.a.). De aceea protestăm vehement împotriva prigonirii etnonimului român, raportat la oamenii acestui pământ, şi a glotonimului română, raportat la limba de stat a Republicii Moldova. scoaterea lor din uz prin recurgerea la forţă, prin intimidare şi izolaţionism este antidemocratică şi contravine unui şir întreg de convenţii şi declaraţii universale privind drepturile inalienabile ale popoarelor şi respectarea libertăţilor fundamentale ale omului şi ale generaţiilor viitoare.
Limba română în Republica Moldova a devenit o realitate certă. pe parcursul ultimilor 12 ani elevii şi o parte de studenţi nici n-au auzit de aşa-zisa “limbă moldovenească”. Limba română se predă conform unui concept nou faţă de acela care a stat la baza predării limbii “moldoveneşti” de până la 1990. mai mult, şi celelalte limbi vorbite la noi urmează să fie predate conform conceptului elaborat de Ministerul Învăţământului al Republicii Moldova, şi nu în temeiul conceptelor preluate de la ministerele ţărilor de origine ale ruşilor, ucrainenilor, bulgarilor şi ale celorlalte grupuri etnice conlocuitoare.
Articolul 13 din Constituţie, care are un caracter antiştiinţific şi antinaţional, se cere redactat şi revotat în Parlament în conformitate cu temeiurile ştiinţifice şi cu idealurile noastre de renaştere naţional-spirituală, căci cultura trebuie să se dezvolte în limba literară, şi nu într-un dialect al acesteia. de asemenea nu ne putem sprijini doar pe o mică parte a valorilor spiritualităţii naţionale, ci e nevoie să ţinem cont de întregul patrimoniu cultural. de aceea insistăm să fie elaborată şi adoptată de către parlament o legislaţie lingvistică bazată pe adevărul istoric şi ştiinţific, o legislaţie prin care ar fi create toate condiţiile de revenire la funcţiile sociale fireşti ale limbii populaţiei titulare a statului – limba română.
Conştienţi de necesitatea stringentă a repunerii limbii de stat în drepturile sale fireşti, cerem:
– să fie oprit neîntârziat orice atentat la cuceririle din 1987-1989 ale sutelor de mii de participanţi la Marile Adunări Naţionale din Chişinău şi să fie create toate premisele pentru funcţionarea nestingherită a limbii române, care să devină un mijloc de înţelegere între cetăţenii statului nostru în calitate de limbă de comunicare oficială pe teritoriul republicii;
– să fie lichidate grădiniţele şi şcolile mixte, surse de poluare a limbii de stat;
– să se depună toate eforturile pentru crearea condiţiilor normale de funcţionare a şcolilor cu limba de predare română, pe baza alfabetului latin, din raioanele de est ale Republicii Moldova;
– să fie anulată înţelegerea Voronin-Smirnov privind valabilitatea documentelor de studii eliberate în raioanele de est ale republicii, documente obţinute în urma unei instruiri ce nu cadrează cu valorile spirituale ale Republicii Moldova.
Participanţii la for, alarmaţi de faptul că există şi alte probleme care necesită o soluţionare justă, reclamă constituirea Societăţii Filologilor din Republica Moldova ca organism permanent de activitate şi monitorizare în domeniul protejării şi implementării limbii române în viaţa socială a statului.
Participanţii la congres