Examenul de bacalaureat la limba şi literatura română – o inovaţie întru satisfacerea aşteptărilor
Pentru tiparPrograma pentru examenul naţional
de bacalaureat la limba şi literatura română, sesiunea iunie 2002
I. Cadrul conceptual
I.1. Statutul disciplinei în examenul de bacalaureat
În sistemul de evaluare finală, examenul de bacalaureat la limba şi literatura română este deosebit prin importanţa pe care o are în aprecierea performanţelor elevului la capitolul cunoştinţe, achiziţionarea de competenţe/abilităţi, exprimarea şi argumentarea de atitudini.
Limba şi literatura română are, în cadrul sesiunii de Bacalaureat, statut de disciplină obligatorie de examen, la care se susţine o probă scrisă cu o durată de trei ore astronomice (180 de minute).
Este de reţinut că, în reţeaua disciplinelor de bacalaureat, nota obţinută la examenul de limba şi literatura română are o pondere de 1/5 (20%) din media generală a examenelor la fiecare profil.
I.2. Notă de prezentare
• Scopul programei
Prezentul document constituie o esenţializare a listei obiectivelor şi conţinuturilor din Curriculum-ul de limba şi literatura română pentru învăţământul liceal. Programa are statut de document reglator şi normativ, purtând un caracter de obligativitate.
Documentul se adresează, în primul rând, specialiştilor de limba şi literatura română, precum şi absolvenţilor din învăţământul liceal. El îşi propune drept obiectiv de bază să ofere profesorului informaţie relevantă despre noua modalitate de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat la limba şi literatura română, sesiunea iunie 2002. Prin unele detalii semnificative, modele concrete de evaluare, se urmăreşte direcţionarea şi pregătirea candidaţilor pentru susţinerea cu succes a examenului de final al unui ciclu educaţional.
• Noutatea programei
Actualul document este diferit de programele anterioare prin faptul că fundamentează o nouă viziune asupra evaluării la limba şi literatura română. Această modalitate presupune formularea obiectivelor examenului de bacalaureat în spiritul Noului Curriculum de liceu şi vizează evaluarea cunoştinţelor/abilităţilor de interpretare a textelor de diferite tipuri şi de înţelegere a fenomenului literar, în ansamblu, axându-se, în contextul învăţământului formativ, pe studiul valorilor literare şi nu pe cel al procesului istorico-literar.
Astfel, se intenţionează realizarea obiectivului curricular de referinţă: formarea elevului cititor, receptor pertinent al textului şi modelator avizat al diverselor situaţii de comunicare.
Materia de limba română va fi vehiculată în examen conform principiului abordării limbii din perspectiva comunicativ-funcţională. Numărul de itemi, ce vizează limba română, va fi determinat, în test, de numărul de ore propus la disciplină, în raport cu numărul de ore la literatură: 1/3 – limbă şi 2/3 – literatură.
Deoarece curriculumul liceal are, în general, o structură concentrică, evaluarea gradului de interpretare şi înţelegere a fenomenului literar va presupune următoarele aspecte:
1. O explicaţie de ansamblu asupra conceptului de literatură.
2. O interpretare a textului literar cu deschidere spre analiză, din perspectiva nivelurilor structurale, ce implică şi faptele de limbă/ stil:
a) fonologic/ sonor;
b) lexical/ morfo-sintactic;
c) logico-semantic.
3. O reluare a acestei perspective structurale cu deschidere spre particularităţile de gen/ specie.
4. Accentuarea semnificaţiei acestor particularităţi în funcţie de curentele/ şcoală/ ideologie literar(ă).
5. Reflectarea anumitor particularităţi lingvistice/ structurale specifice textului literar (din mai multe perspective) în operele concrete ale unor autori studiaţi din diferite unghiuri.
În acest sens, obiectivele de evaluare vor fi construite astfel, încât să cuprindă diverse aspecte ale fenomenului literar şi spectrul de texte întrunite în conceptul de literatură.
Obiectivele fiind prioritare, iar conţinuturile recomandate, programa de bacalaureat îşi propune să testeze, în general, cunoştinţele căpătate şi, în special, capacităţile şi competenţele obţinute în anii de studiu.
Nota Bene.
O condiţie inedită a examenului la limba şi literatura română, sesiunea BAC- 2002, este de a propune spre interpretare texte poetice, la prima vedere, în scopul verificării abilităţilor de lectură ale candidaţilor. Alte tipuri de itemi vor fi formulate astfel încât să presupună realizarea de obiective şi nicidecum acoperirea unor conţinuturi (opere concrete/ autori indicaţi).
II. Obiectivele de evaluare în cadrul examenului
1. Să utilizeze corect limba română, exprimându-şi mesajul coerent, într-un stil funcţional adecvat;
2. să identifice, într-un text, faptele de limbă, stil, structură;
3. să analizeze un text artistic, aplicând cunoştinţele de teorie literară;
4. să identifice, într-un text, modalităţile de caracterizare a personajului;
5. să comenteze procedeele/ modalităţile de caracterizare a unui personaj într-un anume text;
6. să comenteze modalităţi de expunere într-un text artistic;
7. să recunoască particularităţile de gen/ specie ale unui text;
8. să elaboreze texte în conformitate cu parametrii indicaţi (vezi modele de test);
9. să elaboreze diferite tipuri de compuneri: rezumat, comentariu, analiză, sinteză, caracterizare de personaj, de utilitate socială (cu respectarea convenţiilor specifice acestui tip de compoziţie: conţinut/structură adecvată);
10. să încadreze operele literare ale unor scriitori studiaţi în contextul ideologiilor şi al curentelor literare;
11. să interpreteze textul artistic la toate nivelurile limbii: fonetic/grafic, lexical, gramatical;
12. să integreze, în textele elaborate, referinţe critice, motivându-şi opinia.
Notă: Lista obiectivelor de evaluare este valabilă pentru ambele profiluri. Extinderea de cunoştinţe, capacităţi şi competenţe se va face, la nivel de itemi, în test: conform principiului numeric şi al gradului de complexitate.
III. Conţinuturi pentru evaluare
III.1. Noţiuni de teorie a literaturii
• Raportul dintre literatură şi textul literar;
• genul/specia literară: epic (basmul, nuvela, romanul), liric (elegia, pastelul, meditaţia, rondelul, sonetul, glossa), dramatic (drama, tragedia, comedia) şi organizările specifice ale acestora;
• curent/şcoală/ideologie literară: clasicism, romantism, realism, simbolism, expresionism;
• particularităţi de gen/specie/curent ale textului literar;
• limbaj poetic, stilistică, figuri de stil;
• teme şi motive literare;
• personaje literare, tipologii, modalităţi de caracterizare;
• noţiuni de critică/istorie/teorie literară.
III.2. Modalităţi/mijloace de operare cu textul
• Expresivitatea/resursele stilistice ale vocabularului;
• axa lexicală;
• câmpurile lingvistice;
• elaborarea textelor cu destinaţie specială (compunerile de utilitate socială: cererea, procura, demersul, procesul - verbal, curriculum vitae);
• valorile timpului şi ale spaţiului artistic (cronotopul);
• structura textului: nivelurile fonologic/morfo-sintactic/semantic;
• caracterizarea personajelor;
• recunoaşterea mărcilor stilistice ale textului artistic în funcţie de curentul literar;
• textul critic (metaliterar);
• prezentarea monografică a unui scriitor: etapele creaţiei, texte de referinţă, clasificarea lor după gen/specie/tematică/motive, exprimarea ideilor personale referitor la interpretările critice ale fenomenului literar.
III.3. Perspective în abordarea textului literar
1. Texte ale autorilor de referinţă studiate din perspectiva teoriei/ structurii/ genului/ curentului;
2. texte analizate, la prima vedere, din perspectiva teoriei/ genului/ curentului.
IV. Structura probei de examen
Deşi condiţiile evaluării includ două profiluri (umanist/ real), totuşi proba de examen va fi concepută după aceeaşi structură, având însă, de la un profil la altul, conţinut diferit (vezi Modele de test).
Pentru realizarea fiecărei secvenţe a testului va fi rezervat un număr anumit de puncte, consemnat pe foaia de examen, concretizat apoi în baremul de corectare şi notare, destinat comisiei de verificare.
Formularea subiectelor din probe se va face pe baza obiectivelor programei pentru examen, derivate din cele de referinţă, selectate din Curriculum Naţional, Programe pentru învăţământul liceal, Aria curriculară: Limbă şi comunicare, Limbă şi literatură română (Ordinul ministrului nr. 13/1 din 27.07.1999).
În Curriculum Naţional se stabileşte că scopul general al studiului limbii şi literaturii române în liceu îl constituie formarea şi dezvoltarea culturii comunicării prin stăpânirea resurselor limbii, a culturii literar-artistice, prin cunoaşterea valorilor literare şi interpretarea fenomenelor literare. Centrarea pe obiective face ca elevul, pe parcursul anilor de liceu (clasele a X-a, a XI-a, a XII-a), în demersul educaţional la limba şi literatura română, să fie angajat într-un proces de interpretare a textelor literare/ nonliterare, a situaţiilor de comunicare din perspectiva comunicativ-funcţională. Drept urmare, programa pentru examenul de bacalaureat pune accentul pe evaluarea unor capacităţi de receptare/ interpretare a mesajului elaborat, potrivit normelor de exprimare scrisă, ce trebuie să le posede un absolvent de liceu.
Profil umanist: 5 ore/săptămânal; total: 480 de ore.
Proba se va constitui din trei secvenţe relevante şi va urmări realizarea, cel puţin, a 1/3 din obiectivele de evaluare. Testul de la acest profil va conţine mai multe sarcini de lucru (2-3), o extindere a aplicării noţiunilor de teorie literară şi un volum mai mare al lucrării.
Secvenţa I a testului este destinată înţelegerii şi interpretării unui text la prima vedere. Pe baza acestuia, se vor formula un număr de 10-12 itemi care să vizeze înţelegerea şi interpretarea unei opere/ fragment de text pe diferite niveluri de receptare din perspectiva comunicativ-funcţională.
Secvenţa a II-a a testului se referă la elaborarea unei compuneri / eseu structurat pe baza unor anumite repere: caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere, prezentarea, în paralel, a două personaje selectate din opere de diferite genuri şi specii; prezentarea evoluţiei unui personaj/ unui cuplu de personaje dintr-o operă literară sau fragment propus, operarea cu două texte literare studiate prin identificarea şi comentarea similitudinilor de diferit tip; dezvoltarea unei idei, argumentarea unui punct de vedere critic/ propriu, referitor la o operă studiată, prezentarea monografică a creaţiei unui scriitor/ a unei opere “la alegere” etc.
Secvenţa a III-a a testului conţine redactarea unui text funcţional, în conformitate cu anumite cerinţe propuse.
Profil real: 4 ore/săptămânal; total: 384 de ore.
Proba se va compune din trei secvenţe. Prin aceste părţi componente se va urmări realizarea obiectivelor de evaluare, avându-se în vedere specificul profilului: numărul mai mic de ore, limitarea ariei de conţinut, asigurarea unui grad sporit de accesibilitate, dominanta fiind înţelegerea şi comentarea mesajului global al textului în bază de motive şi figuri de stil.
Secvenţa I a testului este destinată înţelegerii şi interpretării unui text la prima vedere. Pe baza acestuia, se vor formula un număr de 8-10 itemi care să vizeze înţelegerea şi interpretarea unei opere/ fragment de text pe diferite niveluri de receptare din perspectiva comunicativ-funcţională.
Secvenţa a II-a se referă la redactarea unui text coerent / microeseu structurat de 15-20 de rânduri care să presupună realizarea unor astfel de compoziţii ca: raportarea unui personaj literar la particularităţile curentului/ tipului/ genului în care se înscrie, realizarea unei schiţe de portret (în baza unor trăsături distincte, atestate în fragmentul propus), argumentarea apartenenţei unui text la specie/ gen/ curent literar; susţinerea argumentată a unui punct de vedere critic/ personal despre semnificaţiile unui aspect al operei propuse spre analiză (o operă studiată).
Secvenţa a III-a a testului conţine redactarea unui text funcţional, în conformitate cu anumite cerinţe propuse.
Nota Bene.
Pentru o rezolvare ideală a sarcinilor de lucru se acordă 100 de puncte. Din ele, pentru redactarea eseului sau a microeseului structurat şi a itemilor cu răspuns scurt din prima secvenţă a testului se dau 20 de puncte (pentru ambele profiluri).
Modele de teste
NOTĂ: Modelele propuse pentru examen vor păstra, în cazul ambelor profiluri, structura din trei secvenţe. Itemii însă urmează să varieze în funcţie de profil şi timpul real de efectuare a lucrării. Testele din Programă sunt propuse pentru sugestii de lucru, de aceea conţin un număr mai mare de itemi.
Ministerul Învăţământului
Probă scrisă la limba şi literatura română
Bacalaureat, sesiunea iunie 2002 Profil umanist
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore astronomice (180 de minute).
Subiectul I (44 puncte)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre cerinţe, pentru a demonstra înţelegerea textului de mai jos:
Să ne iubim ca florile
Să ne iubim ca florile
în noi înşine
Să creştem pe ramura
vie a cuvântului
Eu sunt A
petala strigării,
tu eşti U
friguroasa floare
Să ne iubim ca florile
în noi înşine
ca litere singure
în interiorul cuvântului.
O, tu, cuvântule,
din care se naşte
întreg viitorul.
Să ne iubim ca florile
în noi înşine
în voi înşivă
în ei înşişi,
ca florile, numai ca florile,
flori dalbe,
flori de măr.
(Nichita Stănescu)
1. Subliniază cu o linie dreaptă, în textul poeziei, axa lexicală (3 lexeme) a unui cuvânt din titlu (3 puncte).
2. Determină timpul verbelor din poezie, explicând, în 2 enunţuri, valoarea lor stilistică (3 puncte).
3. Explică, prin 3 argumente, valoarea stilistică a pronumelor din poezie (3 puncte).
4. Identifică motivul principal al poeziei, explicând, în 3 enunţuri, sugestia lui (4 puncte).
5. Scrie 2 motive subordonate celui principal, explicând, în câte un enunţ, semnificaţia lor (4 puncte).
6. Explică, în 3 enunţuri, funcţia versului iniţial al fiecărei strofe din poezie (3 puncte).
7. Intitulează fiecare strofă cu un titlu-simbol, argumentându-l, în câte un enunţ pentru fiecare secvenţă (4 puncte).
8. Identifică 2 metafore din prima strofă, comentând, în câte un enunţ, sugestia lor (4 puncte).
9. Identifică, în poezie, 2 figuri de stil ce conţin lexemul “cuvânt” (4 puncte).
10. Comentează, în 4 enunţuri, starea de spirit a eu-lui liric (4 puncte).
11. Determină genul şi specia textului, enumerând câte două trăsături definitorii pentru fiecare (4 puncte).
12. Relevă, în 3 enunţuri, semnificaţia finalului poeziei pentru mesajul ei global (4 puncte).
Subiectul al II-lea (26 puncte)
Caracterizează, într-un eseu de 1,5-2 pagini, personajul din fragmentul dat:
“Sufletul îi era pătruns de fericire. Parcă nu mai râvnea nimic şi nici nu mai era nimic în lume afară de fericirea lui. Pământul se închina în faţa lui, tot pământul … Şi tot era al lui acuma …
Se opri în mijlocul delniţei. Lutul negru, lipicios, îi ţintuia picioarele, îngreunându-le, atrăgându-l ca braţul unei iubite pătimaşe. Îi râdeau ochii, iar faţa toată îi era scăldată într-o sudoare de patimă. Îl cuprinse o poftă sălbatică să îmbrăţişeze lumea, s-o crâmpoţească în sărutări. Întinse mâinile spre brazdele drepte, zgrunţuroase şi umede. Mirosul acru, proaspăt şi roditor îi aprindea sângele.
Se aplecă, luă în mâini un bulgăre şi-l sfărâmă între degete cu o plăcere înfricoşată. Mâinile îi rămaseră unse cu lutul cleios, ca nişte mănuşi în doliu. Sorbi mirosul, frecându-şi palmele. Apoi, încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate de pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece, ameţitor…
Se ridică deodată ruşinat şi se uită împrejur să nu-l fi văzut cineva. Faţa însă îi zâmbea de o plăcere nesfârşită.”
(Liviu Rebreanu, Ion).
În eseul tău vei realiza următoarele condiţii:
1. Stabilirea şi motivarea, prindouă argumente, a tipului de personaj (16 puncte);
• participarea la acţiune, principal/ secundar/ episodic (acest reper e valabil în cazul când se propune o operă epică studiată. (4 puncte);
• individual/ colectiv (4 puncte);
• raportarea la formula estetică (clasică/ romantică/ realistă/ naturalistă/ etc) (4 puncte);
• raportarea la temă/ motiv (4 puncte);
2. identificarea a două trăsături fizice şi a două trăsături morale (2 puncte);
3. precizarea a două modalităţi de caracterizare (2 puncte);
4. identificarea a două figuri de stil şi a funcţiei acestora în caracterizarea personajului (2 puncte);
5. demonstrarea, prin două argumente, a semnificaţiei gestului simbolic din finalul fragmentului (2 puncte);
6. formularea unei concluzii referitoare la modelul uman reprezentat de personaj (1 punct);
7. realizarea unei trimiteri asociative la un personaj similar (1 punct).
SAU
Prezintă, într-o compoziţie de 1,5-2 pagini, o operă de referinţă a unui autor studiat în clasa a XII-a.
Realizează sinteza, valorificând următorii parametri:
1. Încadrarea operei comentate în epoca literară (2 puncte).
2. raportarea lucrării la alte texte semnificative din creaţia scriitorului (2 puncte).
3. prezentarea temelor/ motivelor predilecte în creaţia scriitorului (3 puncte).
4. comentarea universului operei. Compoziţie – arhitectonică/ particularităţi de structurare a temelor/ motivelor/ liniilor de subiect/ personajelor/ modalităţi de realizare artistică (14 puncte).
5. importanţa acestei opere pentru creaţia autorului şi, respectiv, pentru literatura română (2 puncte).
6. reperarea adecvată pe interpretări critice (3 puncte).
Subiectul al III-lea (10 puncte)
Te numeşti Mihai/ Mihaela Negruţă, ai absolvit Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din municipiul Bălţi şi locuieşti pe strada Vasile Alecsandri, la numărul 77. Redactează, pe o pagină din caietul tipizat, o scrisoare adresată conducerii ziarului local “Curierul de Nord”, în care-ţi exprimi recunoştinţa pentru bursa acordată în vederea continuării studiilor.
Atenţie! Scrisoarea ta trebuie :
• să utilizeze convenţiile specifice unei scrisori de mulţumire (4 puncte).
• să aibă conţinutul şi structura adecvate (4 puncte).
• să respecte normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie (2 puncte).
Nota Bene.
Pentru redactarea eseului şi a itemilor cu răspuns scurt din prima secvenţă a testului vei primi 20 de puncte:
• organizarea ideilor în scris (4 puncte).
• utilizarea limbii literare (4 puncte).
• aptitudini de analiză şi interpretare critică (3 puncte).
• ortografia (3 puncte).
• punctuaţia (4 puncte).
• aşezarea în pagină, respectarea limitelor spaţiale (2 puncte).
Vă dorim succes!
Ministerul Învăţământului
Probă scrisă la limba şi literatura română
Bacalaureat, sesiunea iunie 2002 Profil real
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore astronomice (180 de minute).
Subiectul I (48 puncte)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre cerinţe, pentru a demonstra înţelegerea textului de mai jos:
Visul lui Toma Nour
Ajuns în culmea unui deal, prin care stanele de piatră stau risipite asemenea oilor albe, dorminde cu argintia lor lână în lumina albă a lunii, eu mă coborâi de pe cal şi-l legai de ramurile cele strâmbe şi noduroase ale unei tufe cu frunze galbene şi mâncate de frig. Eu singur, în nesimţirea cea mai mare, îmi aşezai capul pe o piatră şi corpul pe un morman de frunze uscate şi dormii. Visul — o lume senină pentru mine, o lume plină de raze clare ca diamantul, de stele curate ca aurul, cu verdeaţa cea întunecoasă şi parfumată a dumbrăvilor de laur — visul îşi deschise auritele lui gratii şi mă lăsă să intru în poeticele şi etern junele lui grădini pandante ale Semiramidei. Grădini a cărei treaptă de sus unită cu cerul răsfăţa în lumina cea etern netulburată a soarelui un eden frumos. Întreagă acea boltă părea un soare mare care îmbrăţişa o lume, lumea deasupra cerului. Aerul era o lume de argint, în mâinile unor îngeri ce pluteau în haine de argint, cu aripi lungi, albe, strălucite prin întinsul acel imperiu de aur.
Prin acei îngeri albi şi cu ochii mari albaştri, văzui unul cu ochii negri, alb ca şi ei, însă cu faţa slabă şi muiat în lungi şi strălucite haine negre.
Eu îl cunoşteam … Acel păr negru şi despletit eu îl văzusem, acea tristeţe adâncă şi sublimă eu o văzusem, acea disperare fără margini … eu o văzusem …
Cerul era senin şi vesel, un singur înger era trist … Era Maria, fiica acelui preot bătrân, divinizată, schimbată la faţă … mie însă mi se părea că e geniul martirii naţiunii româneşti…
(Mihai Eminescu, Geniu pustiu).
1. Construieşte axa lexicală a cuvântului “visul” din titlul textului (2 puncte).
2. Identifică modul şi aspectul verbelor la timpul trecut, argumentând, în 1-2 enunţuri, valoarea lor stilistică (5 puncte).
3. Explică, în 1-2 enunţuri, sensul expresiei idiomatice “Grădini ale Semiramidei”, raportând valoarea ei la contextul dat (3 puncte).
4. Comentează, în două enunţuri, semnificaţia timpului şi a spaţiului (cronotopului) din prima secvenţă a textului. (2 puncte).
5. Comentează, în 2-3 enunţuri, semnificaţia culorilor în raport cu spaţiul (5 puncte).
6. Selectează, din şirul indicat, tipurile de imagini ce predomină în text, scriind câte 1-2 exemple pentru fiecare: vizuale, auditive, olfactive, tactile (4 puncte).
7. Comentează, în 4 enunţuri, semnificaţia celor două universuri: terestrul şi celestul (4 puncte).
8. Scrie două argumente relevante pentru sentimentul dominant al eroului liric (4 puncte).
9. Explică, în 3 enunţuri, valoarea simbolică a viselor prezente în text. (5 puncte).
10. Demonstrează, prin 3 argumente, apartenenţa textului la gen (5 puncte).
11. Scrie 3 particularităţi ce ilustrează curentul literar în care se înscrie textul (4 puncte).
12. Explică, în 2 rânduri, sensul afirmaţiei din ultimul enunţ, enumerând 3-4 exemple de personaje – genii din creaţia eminesciană (5 puncte).
Subiectul al II-lea (20 puncte)
Raportează, într-un text coerent de 20 de rânduri, un personaj dintr-o operă studiată la particularităţile distincte ale curentului literar în care se înscrie.
La realizarea acestei sarcini de lucru te vei conduce de următoarele repere:
1. relevarea a trei modalităţi de zugrăvire a personajului în maniera curentului (5 puncte).
2. comentarea, în trei enunţuri, a idealului uman urmărit de personaj sau reprezentat de acesta (5 puncte).
3. ilustrarea viziunii personajului asupra lumii prin două exemple relevante din text (5 puncte).
4. încadrarea personajului dat în şirul personajelor de acelaşi tip (5 puncte).
Subiectul al III-lea (12 puncte)
Te numeşti Cătălin/ Cătălina Ciobanu, ai absolvit Colegiul de Economie şi Drept “Socrate” din Chişinău şi locuieşti pe strada Mihai Eminescu, la numărul 97. Întocmeşte, pe o pagină aparte din caietul tipizat, o cerere adresată direcţiei colegiului respectiv, prin care soliciţi eliberarea unei adeverinţe. Din ea trebuie să rezulte că, în perioada 1998-2001, ai frecventat cursurile acestui colegiu. Adeverinţa îţi este necesară pentru a fi angajat la serviciu, în domeniul în care eşti pregătit.
Atenţie! În cerere trebuie:
• să utilizezi convenţiile specifice acestui tip de compunere (5 puncte).
• să ai un conţinut şi o structură adecvate (5 puncte).
• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie (2 puncte).
NOTA BENE:
Pentru redactarea microeseului/ itemilor cu răspuns scurt din prima secvenţă a testului vei primi 20 de puncte:
• organizarea ideilor în scris (4 puncte).
• utilizarea limbii literare (4 puncte).
• aptitudini de analiză şi interpretare critică (4 puncte).
• ortografia (3 puncte).
• punctuaţia (3 puncte).
• aşezarea în pagină, încadrarea în limitele spaţiale (2 puncte).
Stimaţi profesori şi dragi candidaţi!
Actuala Programă constituie un suport pentru susţinerea cu succes a examenului de bacalaureat, orientându-vă spre repere concrete, sarcini de lucru care însumează obiective funcţionale din Curriculum-ul disciplinei.
Ţinând cont de faptul că examenul din sesiunea 2002 se va realiza în noua formulă presupusă de Curriculum, Programa intenţionează să ghideze atât comportamentul candidaţilor în pregătirea şi susţinerea examenului, cât şi strategia de lucru a profesorului, în vederea asigurării unui benefic climat psihologic.
Examenul fiind obligatoriu pentru ambele profiluri, Programa îşi propune să stimuleze şi să asigure o bună reuşită a probei.
Vă dorim mult succes!
Responsabil de ediţie – Adrian Ghica,
specialist principal
la limba şi literatura română,
Ministerul Învăţământului