Ars poetica
Pentru tiparinventez situaţii şi cuvinte
descriu peisaje din caietul de desen
al feciorului
pierd sau şterg intenţionat
câte un set de litere
voalez pentru a descoperi
dezgolesc pentru a carboniza în lumină
adun şi împrăştii
prin petele albe respiră iarna
răcoarea cristalizează
structura poemului
nenăscut încă
Texte
mi se întâmplă să visez texte
în loc de oameni
tăcute nemişcate sau vuinde
mai mult sau mai puţin citeţe
pe unele dintre ele pot să le modific
pot face din ele orice
inclusiv texte noi
se întâlnesc însă şi din acelea
în care nu pot să intervin
ele plutesc pe alături ca nişte nave
cu luminile stinse
unele se văd integral
altele se ascund ca nişte arbori în ceaţă
scăpări de litere şi cuvinte
ştersături
ce se extind
devin mari cât foaia
Criptogramă
trec cu ochii peste mai multe litere
însă nu le văd pe toate
şi nu pe toate le aud
sicrie goale duse de curent
pe netezimea foii
printre nuferi
printre păsări ce din când în când
îşi iau zborul
Cuvinte de dragoste
iubirea mea pentru tine
stă
întinsă
pe o plasă aurită
de cuvinte
iubirea mea
pentru tine
sau scheletul iubirii mele
ceva nu îi convine la sigur
nu îi convine ceva
şi de vină
nu sunt cuvintele
de vină
poate e felul
în care eu le unesc
le auresc
le inspir
pentru a le tăcea în singurătate
Trup şi suflet
creionul se toceşte
şi cuţitul care l-a ascuţit
poarta putrezeşte
şi mâinile care au înfipt-o
jumătate în cer jumătate în pământ
se dărâmă şi casele
numai sufletul planează
nestingherit
peste veşnicia cuvintelor
Trepte
aceste trepte lucitoare
şlefuite de încălţările clasicilor
literaturii sovietice socialiste moldoveneşti
şi ale altor clasici
aceste trepte lucitoare
şterse des şi sârguincios
dar prăfuite totuşi mirosind a şoareci
aceste trepte lucitoare
situate între grandomanie şi genialitate
între suficienţa locului comun
şi iluminare
aceste trepte lucitoare
încotro duc
Imagine
El era cu ei
dar totodată era în afara lor
de fapt trupul Lui era între ei
chiar în centru
aceasta se vede
şi din fotografia color pe care
au insistat să o facă
însă El era abătut
poate trist poate absent
nu ascundea că gândurile Îi sunt
în altă parte
El era în aşteptarea sufletului
care
făcea poza
Privire
albia sufletului scade creşte
valurile sunt de apă sau de nisip
aripi negre foşnesc printre creste
părăsite de timp
croncănitul se lăţeşte în cercuri
zarea nu e a noastră şi nici nu a fost
moartea curtându-ne lung ne priveşte
lung şi frivol şi anost