Un arc voltaic al culturii româneşti
Pentru tiparMultstimate domnule academician Constantin Ciopraga,
Aşa s-a întâmplat că, încă din fragedă tinereţe, destinul Dumneavoastră s-a împletit cu cel al Basarabiei, iar, de la o vreme încoace, destinul intelectual al Basarabiei se împleteşte cu al Dumneavoastră.
Rodul muncii pe care aţi depus-o în calitate de profesor universitar, îndrumător al mai multor promoţii de intelectuali, critic şi istoric literar, animator neobosit al vieţii culturale în citadela ieşeană a spiritualităţii româneşti lasă urme adânci în istoria Ţării. Însă nu mai puţin importantă este contribuţia pe care o aveţi în apropierea Basarabiei de matricea ei firească, proces anevoios care necesită multă răbdare, înţelepciune şi capacităţi umane excepţionale. Receptiv la nevoile ei de ordin spiritual, Dumneavoastră daţi dovadă de toate aceste calităţi conştientizând că Basarabia e un “subiect” care necesită o cunoaştere inclusiv prin concepte, prin construcţie. Cu alte cuvinte, aţi înţeles că în Basarabia nu trebuie urmărit doar ceea ce se vede la momentul dat, ci ea trebuie să fie şi produsul a ceea ce intelectualii din Ţară gândesc şi reprezintă în ea a priori.
Astfel, Dumneavoastră aţi ştiut să înmulţiţi binele acolo unde alţii îl întrezăreau doar. Aţi dat dovadă de spirit cu adevărat gospodăresc chemat să stăpânească viitorul Ţării, servindu-i onest idealurile, răspunzând solicitărilor intelectualilor basarabeni pe care îi sprijiniţi în efortul lor de a reface dărâmata coloană a infinitului spiritualităţii româneşti în peisajul cultural interriveran. Aţi fost şi la manifestările culturale şi literare de la Chişinău în calitate de prefaţator al ediţiei chişinăuiene a operelor lui Sadoveanu sau în calitate de prefaţator al cărţilor autorilor basarabeni publicaţi în Ţară sau la Chişinău (Nicolae Dabija, Aripă sub cămaşă, Ed. Junimea, Iaşi, 1990, Ana Bantoş, Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000, Eminescu mă topesc în flăcări. Dialoguri realizate de Mihai Cimpoi, Editura Litera-David, Chişinău-Bucureşti, 2000), de recenzent şi autor de portrete literare ale scriitorilor basarabeni. Amintim aici prezentarea Istoriei deschise... semnată de acad. Mihai Cimpoi [“Dacia literară”, nr. 27 (1/1997)]; a antologiei Portret de grup [(“Dacia literară”, nr. 21 (2/1996)]; articolele despre Grigore Vieru (“Limba Română”, nr. 2, 1995), Arcadie Suceaveanu, Leo Butnaru [“Dacia literară”, nr. 27 (1/1997)] etc.
De la versurile publicate în anii 40 în revista “Viaţa Basarabiei” până la studiile şi articolele, multe la număr, apărute în revista “Limba Română”, publicaţie pe care aţi susţinut-o moral cu generozitate, gest pentru care nu ne ajung cuvinte să Vă mulţumim, se întinde un arc voltaic de mare tensiune şi energie umană ce s-a revărsat peste întinderea plină de hăţişuri a istoriei noastre dramatice.
Prin Dumneavoastră, prin tot ceea ce faceţi, nouă românilor basarabeni ne vorbeşte Ţara.
Vă mulţumim. Să ne trăiţi, că ne trebuiţi!
La mulţi ani cu sănătate, cu bucurii şi cu noi împliniri!
Casa Limbii Române,
Chişinău, 11 mai 2001
Colegiul de redacţie al revistei “Limba Română”