Limbă, cultură şi credinţă. Repere identitare
Pentru tipar;)
;)
Aflate la cea de-a treia ediție, Colocviile revistei „Limba Română”din 2014 s-au desfășurat sub genericul Limbă, cultură şi credinţă. Repere identitare. Amintim că edițiile precedente, din 2012 și 2013, au avut ca teme de discuție Limbă, cultură, istorie la est de Prut. Autoidentificare şi viitor și, respectiv, Limba și literatura română în școală: didactică și creație. Manifestarea culturală și științifică din anul acesta a fost axată pe două evenimente majore din istoria și cultura noastră: împlinirea a 25 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice a Republicii Moldova, precum și împlinireaa 75 de ani de la moartea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.
În discursul său inaugural, cu titlul 25 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice a Republicii Moldova: retrospectivă subiectivă, Alexandru Bantoş, directorul Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, a analizat situația limbii române la est de Prut, atrăgând atenția asupra cauzelor stagnării și a inerțiilor greu de învins. Petru Butuc, conferenţiar universitar, doctor, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, în comunicarea De ce este neglijată legislaţia lingvistică? s-a referit la funcționarea defectuoasă a limbii române în anumite domenii, precizând că legislaţia lingvistică nu a fost adoptată în condiţiile statului suveran naţional Republica Moldova, ci în condiţiile fostei Uniuni Sovietice, care la 31 august 1989 mai exista. „Tot ce a putut rezolva legislaţia din 1989 a rezolvat până la declararea independenţei. Dar odată cu formarea statului Republica Moldova, în 1991, trebuia să fie adoptată imediat o nouă legislaţie lingvistică, fapt care nu s-a întâmplat”, a concluzionat vorbitorul. Violeta Crudu, şef interimar, Direcţia social-umanitară şi relaţii interetnice a Primăriei municipiului Chişinău, a vizat Realizările şi eşecurile în promovarea limbii române în municipiul Chișinău, aducând dovezi concludente în acest sens. Sosit de la Toplița natală, a sa și a lui Miron Cristea, profesorul Ilie Șandru, preşedintele fundaţiei „Miron Cristea” din localitatea ardeleană, a prezentat comunicarea Dr. Elie Miron Cristea – „Patriarhul reîntregirii neamului”, în care a evidențiat faptele de cultură și de credință ale marelui înaintaș. La rândul său, Ana Bantoş, conferenţiar universitar, doctor habilitat, Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, în prelegerea Miron Cristea, promotor al unității culturii române, s-a referit la importanța primului studiu monografic dedicat lui Mihai Eminescu semnat de Elie Miron Cristea. Doamna profesor a analizat elementele esențiale ale patrimoniului românesc, pe care Miron Cristea le-a proiectat din perspectiva creației eminesciene: Eminescu, făuritor al limbii literare române moderne, relația strânsă între etnie și credința în Dumnezeu, rolul creației populare orale în formarea viitorului scriitor clasic, legătura indestructibilă între forța adevăratului talent și modul de gândire al poporului său. A fost menţionată preocuparea constantă a lui Miron Cristea pentru învățământul în limba română și pentru unitatea de neam prin cultură, – toate argumentând necesitatea unei mai bune cunoașteri a marelui înaintaș în toate spațiile locuite de români. În debutul comunicării sale Limba italiană – limbă a artelor, a emigraţilor şi a imigranţilor,Doina Arpenti, Universitatea „Aldo Moro” din Bari (Italia), a menţionat: „Migrația și mobilitatea socială reprezintă fenomene care vor schimba în mod ireversibil harta etnico-lingvistică a Europei și, în scurt timp, vor duce la revizuirea unor idealuri ale Revoluției franceze (1748), conform cărora, unitatea statală se identifică, plenar, cu unitatea lingvistică și cea națională. Aceste fenomene, inedite pentru Italia (dar nu și pentru statele ex-colonii ca Franța, Marea Britanie, Olanda etc.), produc schimbări neașteptate în structura ei socială și o transformă dintr-o țară de emigrați în una de imigrați. În noua societate italiană multietnică, didactica limbii italiene ca limbă nematernă a ridicat o stringentă problemă de stat, care se materializează prin intervenții de natură legislativă și socială. Conform unei teorii recente, didactica limbii italiene pentru alolingvi este asociată cu fenomenul imigrației; în realitate, această disciplină nu este deloc nouă, ci, dimpotrivă, etalează o tradiție pluriseculară.”
În cea de-a doua parte a lucrărilor Colocviilor au fost prezentate cărțile: Solomon Marcus, Limba română – între infern şi paradis (Editura Spandugino, Bucureşti, 2014); Diana Vrabie, Constantin Chirilă, Declinul istoric al Basarabiei şi Bucovinei în mărturii şi imagini;Constantin Șchiopu, Cecilia Stoleru, 210 compuneri şi teste rezolvate. Limba şi literatura română (Ghid practic pentru examenul de BAC, Editura Teo Educaţional, Chişinău, 2014); Constantin Șchiopu, Marcela Vâlcu, Comunicarea: greşeli şi soluţii (Editura TOCONO, Chişinău); Margareta Curtescu, Iubirea altfel (Editura Cartier, 2013); revista „Limba Română”, nr. 3 şi nr. 4, 2014.
Mulțumind participanților pentru implicarea în dezbaterea problemelor ce țin de destinul limbii, al literaturii și al culturii române la ora actuală, moderatoarea Ana Bantoş a propus ca în ediția viitoare a Colocviilor să fie aprofundate dezbaterile temelor legate de situația limbii, literaturii, culturii române și de rolul pe care îl au intelectualii în promovarea acestor domenii vitale pentru societatea noastră bazată pe cunoaștere.
La şedinţele Colocviilor au participat reprezentanţi ai Universităţii Pedagogice de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, ai Universităţii de Stat din Moldova, ai Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, ai Universităţii „Aldo Moro” din Bari (Italia), scriitori, ziarişti, studenţi.
Propunem atenției cititorilor noștri câteva din comunicările și prezentările de carte susţinute la Colocviile revistei „Limba Română”, ediția a III-a.