Realizări şi eşecuri în promovarea limbii române
Pentru tiparSubiectul la care mi-am propus să mă refer este mult mai complex decât mi-am imaginat anterior. Complex pentru că, dacă aș face un simplu calcul matematic și aș scădea 25 de ani din existența mea, m-aș duce cu gândul la frumoasa și zbuciumata mea copilărie. Frumoasă – pentru că atunci idealurile și visele mele întreceau imaginarul, zbuciumată – pentru că am fost martorul ocular al deșteptării poporului nostru, al revenirii neamului la tot ceea ce presupune limbă, alfabet, istorie și tradiții. Credeam atunci, parcurgând împreună cu părinții mei până la Chișinău zeci de kilometri, că scandările noastre din Piața Marii Adunări Naționale sunt auzite dincolo de mări şi oceane, eram mândri că participam ca martori oculari la evenimente cu adevărat istorice pentru acest popor chinuit şi bătut de soartă... Credeam cu adevărat că tot ceea ce făceam avea să ne reabiliteze printre popoarele care au știut să-și recapete, dar și să-și păstreze cu demnitate adevăratele valori.
Constat cu durere astăzi, după atâția ani de frământări și zbucium, că merg deja cu copiii mei pentru a scanda aceleași lozinci și continuăm să milităm pentru aceleași idealuri. Mă întreb retoric, evident, cine se face vinovat, cine nu a avut voință să ducă unele lucruri până la capăt, cui i-a fost frică să spună adevărului pe nume. Mai mult: descopăr că astăzi o mare parte dintre luptătorii de altădată sunt exponenții puterii. De mulți dintre noi depind decizii luate, politici elaborate, strategii formulate.
Mă voi referi în continuare la unele aspecte ce țin de coordonarea textelor în municipiul Chișinău, ce presupune acest aspect și de ce orașul continuă să fie invadat de texte agramate.
La nivelul municipiului Chișinău, Direcţia social-umanitară și relații interetnice este responsabilă de controlul legislației lingvistice în toate sferele de activitate.
Coordonarea textelor a reînceput în anul 2009, după aprobarea deciziei Consiliului municipal Chișinău din 22 august cu privire la aprobarea Regulamentului Comisiei municipale pentru respectarea legislației lingvistice. Conform prevederilor Regulamentului menționat, Comisia e obligată să monitorizeze corectitudinea scrisului și aspectul tuturor textelor expuse în municipiu. Astfel, secretarul Comisiei coordonează textele de publicitate, aplicând ștampila coordonat. De menționat că textele trebuie să „răspundă” la rigorile mai multor legi: cu privire la funcționarea limbilor, cu privire la publicitate, cu privire la protecția consumatorului, cu privire la protecția mărcilor etc.
Între timp, în mun. Chișinău au fost verificate / coordonate după cum urmează: în anul 2009 – 214 texte, în 2010 – 1.007 texte, în 2011 – 877 de texte, în 2012 – 1.151 de texte, în 2013 – 885 de texte.
Cu regret, se constată că nu toate textele panourilor publicitare, titulatura firmelor etc. sunt coordonate cu experţii Primăriei, deoarece agenţii economici îşi plasează „reclama” fără acordul administraţiei publice locale. Secţia respectivă din cadrul Direcției Arhitectură, responsabilă de anumite aspecte, autorizează, de obicei, locul amplasării, dar nu şi corectitudinea textelor, ceea ce contribuie la apariţia panourilor care conțin greşeli.
Cu regret, menţionăm că limba rusă continuă să prevaleze în inscripţiile din interiorul unităţilor de comerţ şi prestări servicii. Posterele, meniurile, indicatoarele de preţ şi alte informaţii sunt expuse, de cele mai multe ori, într-o singură limbă. Acest fenomen mai este susținut și de prevederile Legii cu privire la publicitate, care stipulează că „în locurile de comerț și de prestări servicii, folosirea de către agenții activității de întreprinzător în interior și exterior a elementelor de design ce conțin emblema firmei, marca comercială, orice altă informație ce corespunde profilului întreprinderii nu se consideră publicitate și se efectuează fără autorizarea autorităților APL”. Evidenţiem intenționat acest articol din lege, pe care administrația publică îl consideră sursa tuturor greșelilor gramaticale de care ne ciocnim, din cauza cărora ne revoltăm, dar împotriva cărora nu prea avem soluții. Modificările recomandate la acest articol, odată cu intenția de a revizui Legea cu privire la publicitate, țin tocmai de introducerea noțiunilor de genul „toate informațiile plasate în interior și exterior urmează a fi coordonate cu APL”.
Sperăm că, după intrarea în vigoare a modificărilor propuse, nu vom mai avea surprize atunci când vom merge la peaţă, sau la un cosmetolog pentru impunjerea urechelor sau la o frezerie pentru o manechiură. Exemple de acest fel pot fi aduse într-un număr regretabil de mare.
Modificările Legii cu privire la publicitate sunt așteptate atât de noi, funcționarii, cât și de către cetățenii cărora le pasă de soarta orașului şi de imaginea lui. Dovadă sunt și petițiile din partea locuitorilor, în care aceștia ne atenționează asupra greșelilor gramaticale depistate şi asupra faptului că pe diverse panouri şi afişe domină alte limbi în defavoarea limbii române. În acest context, administrația publică contează și pe spiritul civic al oamenilor, și pe responsabilitatea fiecăruia dintre noi.
Modificări esenţiale și stringente reclamă și Legea cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul R.S.S.M., depășită nu doar ca vârstă, denumire, dar și concept. O lege care se identifică cu o țară ce nu mai există, o lege în care limbii române nu i se spune pe nume, o lege care, deși se vrea demult schimbată, mai stârnește discuții, dar și rezistență din partea celor care au toată puterea s-o modifice, însă, cu regret, nu fac acest lucru.