La mulți ani, Domnule Profesor!
Pentru tiparÎn 2007 m-am adresat profesorului Solomon Marcus cu rugămintea de a scrie un studiu despre Traian Lalescu în cartea care urma să apară la Editura Curtea Veche. Fusesem încurajată în acest demers de o fermecătoare declarație făcută de dânsul într-o emisiune dedicată matematicienilor români şi care suna astfel: „Eu de Lalescu sunt îndrăgostit!”.
Am constatat apoi, pe măsură ce l-am cunoscut, că dragostea fusese un fir călăuzitor în toată existența sa. După ce în adolescență „căzuse bolnav de Eminescu”, cum el însuși ne povestește, nu a încetat să iubească oamenii, în ciuda persecuțiilor la care a fost supus înainte și după 1944. Gustul amar, traumele şi momentele dramatice trăite au fost depășite însă printr-o înțelepciune înnăscută, dublată de o mare bucurie a cunoașterii și a muncii.
De la studenți, profesori și alți intelectuali din toate domeniile şi de pe multe meridiane până la copii, elevi de gimnaziu sau de liceu, cu toții pot da mărturie despre această dragoste şi înțelegere. Pe câți i-a ajutat, îndrumat și susținut! De aici şi afecțiunea cu care domnul profesor este primit şi celebrat pretutindeni.
Întorcându-mă în timp atunci când pregăteam volumul Traian Lalescu, un nume peste ani, trebuie să știți că, în ciuda unei serioase intervenții chirurgicale, domnul profesor ne-a trimis un amplu studiu despre latura mai puțin cunoscută a operei lui Lalescu, incluzând cercetări de istoria şi filozofia științei, lucrări de cultură generală, studiul Le problème ethnographique du Banat, Raportul General asupra proiectului de buget al statului pe anul 1925. Am putut fi gata la timp cu volumul menit să puncteze împlinirea a 125 de ani de la nașterea bunicului meu.
Împreună cu Profesorul am adunat din biblioteci și am parcurs apoi cele 250 de lucrări ce reprezintă opera lui Lalescu. Aceasta a apărut, cu sprijinul energic al profesorului Marcus, la Editura Academiei, în două ediții.
Dar nu numai pentru Traian Lalescu a realizat domnul profesor Solomon Marcus acest act de cultură. Tot lui i se datorează apariția volumelor cuprinzând opera altor matematicieni români: Dimitrie Pompeiu, Miron Nicolescu, Grigore Moisil şi Alexandru Froda. Dragostea și admirația lui pentru acești matematicieni s-a concretizat în ceva palpabil, statornic şi valoros. Și, credeți-mă, știu din experiență că nu este deloc ușor.
Am participat împreună şi la alte proiecte legate de Traian Lalescu:
Conferința „Traian Lalescu, culme a culturii românești” de la Teatrul Naţional din București, realizarea unui film documentar intitulat „Traian Lalescu, dreptul la memorie”, difuzat la TVR Cultural, film care s-a bucurat de talentul şi creativitatea doamnei regizor Sabina Pop.
Am mai beneficiat de prezența dânsului la diferite ediții ale Concursului Studențesc „Traian Lalescu”, a cărui fază națională ne-a adunat în fiecare an în alt centru universitar.
De fiecare dată le-a vorbit studenților energic şi la obiect, criticând ceea ce în opinia dânsului se îndepărta de calitatea şi nivelul impus de numele lui Traian Lalescu. Cu toate acestea, deloc surprinzător, studenții l-au apreciat și l-au aplaudat, căci au simțit interesul sincer al Domniei Sale şi preocuparea activă față de actul de învățământ la care luau nemijlocit parte.
Mă consider privilegiată şi mă bucur de prietenia domnului profesor Solomon Marcus și pot spune, cu mâna pe inimă, că el reprezintă pentru mine un reper și o certitudine în aceste timpuri atât de speciale pe care le trăim (dar când nu a avut poporul acesta parte de „timpuri speciale”?).
Vă doresc, iubite Domnule Profesor, să vă păstrați sănătatea, spiritul viu şi puterea de muncă, și să ne fiți alături încă mulți ani de acum înainte!