Lexicografia şi provocările informatizării
Pentru tiparÎn perioada 14-15 mai 2015, s‑a desfăşurat, la Academia Română – Filiala Iaşi, workshop‑ul Lexicografia academică românească. Provocările informatizării, organizat de Departamentul de lexicologie – lexicografie al Institutului de Filologie Română „Al. Philippide”. Ajunsă la a IV-a ediţie, manifestarea a avut ca obiectiv principal promovarea experienţei în domeniul informatizării cercetării lexicografice româneşti din cadrul Institutului nostru, punerea în evidenţă a problemelor întâmpinate şi a soluţiilor descoperite şi, mai ales, a reuşitelor obţinute de noi sau de colegii din alte instituţii din ţară, implicaţi în acest proces.
Dacă ediţiile anterioare au fost dedicate mai ales proiectelor în derulare, diseminării rezultatelor obţinute în efortul de realizare a unor instrumente create în vederea redactării, în format electronic, a Dicţionarului limbii române. Serie nouă (DLR) ori a unor resurse în format electronic necesare elaborării Dicţionarului tezaur cu mijloace moderne, precum Corpusul lexicografic românesc esenţial (CLRE), ediţia din anul acesta şi‑a propus o deschidere a perspectivei de abordare a subiectului printr‑o masă rotundă la care au fost invitaţi specialişti din diverse domenii, alături de specialiştii lexicografi din cadrul Institutului, pentru a dezbate Lexicografia actuală din perspectiva publicului‑ţintă. Subliniem participarea, on‑line, a doamnei doctor Maria Aldea, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, şi a unei grupe de studenţi din anul al II-lea de master cu specializarea lingvistică. Dialogul nostru a fost cu atât mai binevenit cu cât una dintre comunicările susţinute de dr. Elena Isabelle Tamba de la Institutul „Al. Philippide” din Iaşi a avut ca referinţă primul dicţionar românesc digitizat integral şi cu liber acces în mediul virtual, rezultat demn de cele mai bune aprecieri, al proiectului Lexiconul de la Buda (1825). Ediţie emendată şi prelucrată electronic pentru consultare on-line (2011-2013), coordonat de colega noastră de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda).
Remarcabil este faptul că, în mediul universitar regional, manifestarea noastră are un prestigiu recunoscut, de vreme ce colegi precum dr. Petronela Savu, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, au luat parte la workshop-ul nostru tocmai pentru a lua contact cu bunele practici în procesul de creare a unor resurse şi dicţionare electronice dedicate limbii române în relaţie cu alte limbi (engleza, în cazul de faţă). Dialogul dintre lingvişti şi specialişti informaticieni în domeniul procesării limbajului natural, precum profesorul dr. Dan Cristea, de la Facultatea de Informatică a Universităţii ieşene, s‑a vădit, încă o dată, constructiv şi salutar.
Secţiuni speciale au fost dedicate, şi anul acesta, prezentării rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare cu finanţare obţinută prin competiţie, derulate în cadrul Departamentului de lexicologie – lexicografie ieşean (EneL – European Network of e-Lexicography http://www.elexicography.eu/ şi Terminologia românească meteorologică (ştiinţific vs popular) a stărilor atmosferice. Studiu lingvistic – http://dfa.philippide.ro/ro/index.php). De altfel, procesul de informatizare a constituit o preocupare constantă a cercetătorilor lexicografi ieşeni începând cu anul 2003. Odată cu proiectul CLRE – Corpus lexicografic românesc esenţial. 100 de dicţionare aliniate la nivel de intrare... (2010-2013) s‑a impus nevoia împărtăşirii rezultatelor obţinute în investigaţii de acest tip într‑un cadru de lucru deschis dialogului şi cooperărilor, precum acest workshop.
De asemenea, a fost prezentată o manieră actuală de publicare a rezultatelor cercetării, care implică utilizarea tehnologiilor curente în distribuirea cărţilor electronice. Această modalitate depășește granițele impuse prin publicarea în mod clasic și anume formatul tipărit ori prin publicarea on‑line într‑un format tip .pdf. Evoluția tehnologică aduce în discuție de această dată adaptarea lucrărilor pentru un public de nivel global, ţinându-se seama într‑o măsură mai mare de mobilitatea demografică.
Discuţiile pe marginea fiecărei comunicări ştiinţifice, dar mai ales prezentările şi dezbaterile din cadrul mesei rotunde, au generat o serie de concluzii, dintre care merită menţionate următoarele: primul dicţionar modern bilingv neogrec-român, român-neogrec, publicat în 1935, la Constanţa, de H. Sarafidi va fi propus pentru includerea în Bibliografia DLR, ca izvor secundar de foarte bună calitate, necesar documentării, dar şi ca izvor direct (având în vedere conservarea unor cuvinte şi forme româneşti arhaice ori regionale, rare); necesitatea realizării dicţionarelor academice în format electronic este de ordinul evidenţei, importantă fiind şi maniera de editare a textelor, una dintre cele mai potrivite la ora actuală fiind utilizarea formatului e-pub, adaptabil oricărui mijloc de acces la publicaţiile electronice (computer, laptop, tableta, smartphone etc.); necesitatea creării unui portal european în care să fie integrate dicţionarele româneşti, academice sau nu, reprezentative pentru ilustrarea evoluţiei limbii române şi care să ofere cercetătorilor străini informaţii cât mai elocvente şi mai fundamentate ştiinţific despre lexicul limbii române; necesitatea realizării unor instrumente specifice învăţării limbii române ca limbă străină ori a limbii române ca a doua limbă, în format electronic: corpusuri, dicţionare speciale ş.a., utile deopotrivă studenţilor şi specialiştilor străini interesaţi de limba română, precum şi copiilor din familiile de români plecaţi, temporar sau nu, în străinătate. La această ultimă concluzie s‑a ajuns pornind de la experienţa didactică a colegilor de la Catedra de limbă română pentru studenţi străini a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, de la răspunsurile obţinute în urma unei analize de tip sociolingvistic prin intermediul unor chestionare aplicate profesorilor specialişti, dar şi studenţilor de către dr. Ludmila Branişte şi dr. Gina Nimigean, precum şi de la observaţiile colegului nostru dr. Florin-Teodor Olariu, la care a ajuns în cadrul unor proiecte ce au avut drept scop analiza situaţiei socio-lingvistice a românilor din diaspora, mai precis a comunităţii românilor din Torino şi din Budapesta.
Întâlnirile din cadrul manifestării organizate de noi au fost întotdeauna provocatoare şi generatoare de idei ori de direcţii de cercetare inovative, pe teren românesc. Creşterea numărului de participanţi, deschiderea spre comunitatea ştiinţifică europeană interesată de domeniul acesta de cercetare rămân obiectivele noastre pentru ediţiile viitoare ale workshop-ului Lexicografia academică românească. Provocările informatizării.