Prutul, un hotar geopolitic care desparte neamul românesc
Pentru tipar;)
;)
Românii au fost dintotdeauna un neam de oameni harnici, primitori, frumoși la suflet și îndrăgostiți de-o limbă ce n-are asemănare – limba română. Despărțită de mai bine de două secole de Țară, Basarabia a avut o soartă zbuciumată sub oblăduirea drapelului țarist și a steagului roșu comunist. Astăzi, hotarul dintre două țări, care desparte același popor, este încă marcat de valurile râului Prut, apă deplânsă și cântată cu mult patos. Deși pare dificil să scrii istoria unei ape, Vlad Mischevca, doctor în istorie și conferențiar cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, reușește, în 300 de pagini, să prezinte o antologie istorico-literară a râului-hotar, numită sugestiv Prutul în destinul neamului românesc1.
Lucrarea debutează cu un studiu introductiv despre Prut, în care autorul prezintă mai multe informații științifice despre originea, lungimea și suprafața râului, afluenții pe care îi are etc. Vlad Mischevca amintește și despre cele 27 de poduri care uneau cândva malurile Prutului. Seria de legende toponimice despre apariția râului, doinele și versurile de dor, de tristețe și chin, în care este cântat Prutul, poeziile scriitorilor Vasile Alecsandri, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Leo Butnaru ș.a., fragmentele din creația unor autori tineri (Diana Enache, Crina Popescu ș.a.) sau puțin cunoscuți (Anatolie Cărbune ș.a.) se țes armonios în pânza datelor concrete și a informației cu caracter științific. Numărul impunător al notelor de subsol (circa 470 la număr) reprezintă un text în text, iar poeziile proprii, dedicate fraților de peste Prut, și acea în limba rusă, adresată actualilor diriguitori ai Rusiei, conferă plus de originalitate operei.
Din carte nu putea lipsi abordarea istorică asupra importanței râului Prut, acesta reprezentând, de la 1812 și după 1944, un simbol al despărțirii neamului românesc. Autorul subliniază că „râul, care a fost o adevărată Cortină de Fier a imperiilor țarist și sovietic, mai rămâne astăzi o Cortină eurocomunitară, penetrarea ei de către omul simplu încă fiind condiționată”. Condiționările sunt atât de ordin geografic, cât și politic.
De fapt, autorul abordează geneza problemei basarabene încă în monografia Moldova în politica marilor puteri la începutul secolului al XIX-lea (editată la Chișinău, în anul 1999), iar recenta lucrare vine să completeze demersul istoriografic asupra destinului românilor de la 1812 încoace – cu noi contribuții istorico-literare, în fond poetice. Aceste lucrări sunt, cu certitudine, actuale, adresate unui cerc larg de cititori de pe ambele maluri ale Prutului. Recenta carte oferă cu lux de amănunte date concrete despre bătăliile care au avut loc la Țuțora în anii 1595 și 1620 între uniunea statală polono-lituaniană (Rzeczpospolita) și Imperiul Otoman. De asemenea, este prezentată Campania de la Prut din anul 1711, pierdută de Petru I în bătălia de la Stănilești; luptele din anul 1941 pentru eliberarea Basarabiei și Nordului Bucovinei, dar și semnificația Podului de Flori de la Ungheni, organizat la 6 mai 1990.
De menționat că, pentru cartea Prutul în destinul neamului românesc, cunoscutul istoric, participant la primul Congres al Diasporei Unioniste (organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 în perioada 3-5 aprilie 2015, la București) și la Podul de Flori în cadrul Marșului lui Ștefan cel Mare (Ungheni – Iași) de la 11 iulie 2015, a primit, recent, premiul „Natura” în cadrul Salonului Internațional de Carte de la Chișinău (ediția a XXIV-a).
Această antologie istorico-literară a râului îmbină armonios poezia cu istoria și geografia Prutului şi e o lucrare așteptată de românii de pe malurile încă despărțitoare de neam ale Prutului.
Note
1 Vlad Mischevca, Prutul în destinul neamului românesc: O antologie istorico-literară a râului, Editura Civitas, Chişinău, 2015, 300 p., ISBN 978-9975-912-60-0.