Republica Moldova – criza regimului parlamentar democratic
Pentru tiparAstfel se intitulează noua lucrare a prof. dr. Dorin Cimpoeşu, lansată în luna mai la Salonul internaţional de carte Bookfest – Bucureşti. Acţiunea a fost moderată de Marian Bârgău, directorul Editurii Pro Universitaria, care a editat cartea. La acest eveniment editorial au participat oameni de diferite vârste, pasionaţi de istoria recentă a Basarabiei.
Invitaţi speciali au fost doi profesori universitari care, ca şi autorul, originar din părţile Iașiului – regiune încărcată de mari evenimente istorice –, reprezintă Moldova istorică a lui Ştefan cel Mare.
Unul, profesorul universitar Sergiu Musteaţă, născut în stânga Prutului, care a crescut şi a trecut prin toate fazele instaurării democraţiei în Republica Moldova, creaţie statală artificială post-totalitară, este astăzi un reputat istoric şi luptător pentru drepturile românilor basarabeni, inclusiv pentru revenirea teritoriului Basarabiei la Patria-mamă.
În alocuțiunea sa, Sergiu Musteaţă a menționat: „Salutăm apariția unui nou studiu al istoricului Dorin Cimpoeșu care dezbate o problemă pe cât de actuală pe atât de importantă pentru înțelegerea proceselor cu care se confruntă tânărul stat Republica Moldova în procesul de afirmare ca entitate politică pe harta Europei contemporane. Monografia este și mai valoroasă în contextul crizelor parlamentare, guvernamentale și economice cu care se confruntă Republica Moldova în ultimele luni.
Lucrarea cuprinde cinci capitole însoțite de o listă bibliografică și 35 de anexe pe care se bazează cercetarea. Alexandru Ghișa are perfectă dreptate când afirmă că studiul este important pentru „o mai bună cunoaștere a evoluțiilor și involuțiilor istorice a noului stat”. Dat fiind faptul că prea puțin se vorbește și se scrie în România despre Republica Moldova, realitățile tânărului stat sunt deseori greșit percepute, uneori chiar neînțelese de românii din țară. Astfel, Dorin Cimpoeșu, care poate fi considerat, pe bună dreptate, un cronicar modern al Republicii Moldova, analizează una dintre cele mai actuale probleme ale Republicii Moldova – crizele parlamentare – cu care se confruntă tânărul stat în procesul de căutare a unei forme adecvate de organizare politică. În acest context, autorul evidențiază faptul că, pe parcursul celor două decenii de existență, Republica Moldova a trecut prin cinci forme de exprimare politică – trei cu caracter parlamentar, una prezidențială și una semiprezidențială. Problema principală a Republicii Moldova este lipsa unui concept clar de dezvoltare statală. Ca dovadă sunt cele trei tentative de reformă constituțională (1990, 1994, 2000); niciuna practic nu a fost dusă la bun sfârșit. Constituția adoptată în 1994 este o lege care diferă radical de proiectul inițial, fapt care se datorează schimbării componenței parlamentului republicii.
Transformările politice ale Republicii Moldova din primul deceniu de independență demonstrează lipsa unei clase politice care ar avea ca scop un parcurs evolutiv al statului nou-creat. Trecerea de la republică parlamentară la una prezidențială (1991-1994), semiprezidențială (1994-2000) și mai apoi parlamentară (2000 – prezent) constituie mai degrabă încercări ale unor politicieni locali de a-şi satisface interesele de grup, decât interesul național. Criza constituțională și conflictul dintre parlament și președinte din anul 2000 demască clar acest fapt. Modificările operate în Constituția Republicii Moldova în anul 2000 nu au rezolvat nici pe departe problema organizării politice, mai degrabă a aprofundat și mai mult criza constituțională. Reforma nu a fost dusă la bun sfârșit, pe de o parte Republica Moldova este un stat parlamentar din 2000, pe de altă parte președintele își păstrează în continuare un șir de prerogative specifice unui stat semiprezidențial. Anume de această situație a profitat Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și președintele V. Voronin (2001-2009).
Alegerile din 2009 au marcat o nouă etapă a crizei constituționale, manifestată prin incapacitatea parlamentului de a alege președintele republicii soldată cu două runde de alegeri anticipate (2009 și 2010). Revenirea la putere a partidelor de orientare democratică, în 2009, nu a rezolvat această problemă. Lipsa numărului necesar de voturi a menținut starea de incertitudine până în primăvara anului 2012.
Tentativele de modificare a Constituției sau chiar de elaborare a unui nou proiect de lege fundamentală din ultimii ani nu s-au soldat cu succes. De aceea, criza constituțională rămâne a fi actuală pentru Republica Moldova. Tergiversarea procesului de instituire a unui nou guvern și lipsa unei coaliții majoritare în Parlamentul Republicii Moldova după alegerile generale din 30 noiembrie 2014 sunt o dovadă elocventă în acest sens.
Consider extrem de utilă cartea dlui Dorin Cimpoeșu și o recomand cu căldură tuturor celor interesați de tematica Republicii Moldova”, a menţionat în încheiere vorbitorul.
Profesorul universitar Constantin Burac, din dreapta râului podurilor de flori, este fost coleg de facultate al autorului și este pasionat, ca mulţi români, de cele ce se întâmplă cu teritoriul românesc dintre râurile Prut şi Nistru.
Acesta din urmă, aducând mulţumiri renumitei Edituri Pro Universitaria, din Bucureşti, a salutat iniţiativa de a lansa această lucrare, în cadrul Salonului de carte Bookfest – Bucureşti (21-24 mai 2015). Totodată, Constantin Burac s-a arătat bucurat de posibilitatea de a-şi exprima câteva gânduri despre autor şi cartea acestuia – parte dintr-o serie de alte asemenea lucrări referitoare la istoria recentă a confraților de peste Prut. Domnia Sa a menționat, de asemenea, că această carte are o semnificație aparte, dacă ne gândim la faptul că autorul publica, în urmă cu 15 ani, prima sa lucrare, împreună cu fostul Ambasador al României la Chişinău, Marian Enache, carte intitulată Misiune diplomatică în Republica Moldova, 1993-1997. De atunci încoace, autorul, cunoscând îndeaproape evenimentele din stânga Prutului, pe care le-a urmărit atât pe timpul misiunii sale diplomatice, cât şi ulterior, a mai publicat încă şase cărţi privind diferite aspecte ale evoluţiilor politice din Republica Moldova. Dacă punem la socoteală prima lucrare, menţionată deja, precum şi pe cea de astăzi, fac la un loc şapte cărţi, care se pot constitui într-o adevărată frescă a istoriei politice a Republicii Moldova, din ultimul sfert de secol.
Luând cuvântul la acţiune, Dorin Cimpoeşu, autorul monografiei, a subliniat că „lucrarea sa constituie o analiză a evoluţiei regimului parlamentar democratic din Republica Moldova din perspectiva ideii de republică la românii basarabeni, fiind elaborată pe baza unor date şi informaţii provenite atât din documente diplomatice, care se găsesc în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României, cât şi din surse publice”.
De asemenea, acesta a mai precizat că pentru specialişti, fie ei istorici sau politologi, dar şi pentru alte categorii de public interesat, cartea poate fi privită ca o pagină de istorie recentă a Republicii Moldova, foarte puţin cunoscută în România şi în lume.
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe.
Revista „Limba Română”