O conferinţă internaţională dedicată lingvisticii coşeriene

Recent, la Universitatea din Potsdam (Germania) a avut loc, pe durata a trei zile (8-10 octombrie 2015), Conferinţa internaţională ,,Competence – Function – Variation. Linguistica Coseriana V”. Această manifestare ştiinţifică se înscrie deja într-o tradiţie: aceea de a se organiza o dată la doi ani (sub forma unui congres, a unui colocviu sau a unei conferinţe) o întrunire menită să-i adune la un loc pe universitarii şi / sau cercetătorii din lumea largă preocupaţi / pasionaţi de teoria lingvistică a savantului de origine română Eugeniu Coşeriu. Reamintesc aici cele patru ediţii anterioare: în 2007 la Aix-en-Provence (Franţa), în 2009 la Cluj (România), în 2011 la Almería (în Spania) şi în 2013 la Udine (în Italia).

Spre deosebire de întâlnirile precedente, tematica stabilită de organizatori a fost mai riguros indicată (semn că avem de-a face cu nişte nemţi, în definitiv); aşadar, interesul s-a concentrat pe trei concepte-cheie ale edificiului teoretic coşerian, concepte deosebit de actuale, totodată, pentru lingviştii de pretutindeni: competenţă, funcţie şi variaţie. Scopul nu a fost neapărat acela de a produce materiale exegetice pe marginea acestor noţiuni teoretizate (şi) de Coşeriu, ci, mai degrabă, de a stimula discuţiile despre cercetările de astăzi care vehiculează asemenea noţiuni şi, în acelaşi timp, de a dovedi utilitatea practică a distincţiilor coşeriene pentru astfel de cercetări.

Lucrările Conferinţei au fost deschise, în dimineaţa zilei de 8 octombrie, de alocuţiunile de bun venit rostite de rectorul Universităţii din Potsdam, prof. dr. Oliver Günther, şi de decanul Facultăţii de Arte, prof. dr. Cristoph Schroeder, precum şi de discursurile celor doi organizatori principali ai evenimentului, prof. dr. Gerda Hassler şi prof. dr. Thomas Stehl (tot de la instituţia gazdă). Au urmat fie în plen, fie pe secţiuni comunicări de înaltă ţinută ştiinţifică. (Pentru titlurile şi rezumatele acestora, dar şi pentru programul detaliat al manifestării, cititorii interesaţi pot accesa on-line această adresă: http://www.uni-potsdam.de/en/lingcos/index.html.) Înainte de toate, trebuie remarcată participarea (cu puţine absenţe: bunăoară, Óscar Loureda şi Vincenzo Orioles, dintre cei înscrişi) a numeroşi specialişti veniţi din diverse colţuri ale lumii, din Japonia şi Rusia, din Mexic, Peru şi Argentina, din Spania, Italia şi România, din Germania, Austria, Franţa şi Belgia.

Pentru unii dintre participanţii mai tineri, această Conferinţă a prilejuit contactul (ori revederea) cu o serie de discipoli coşerieni din prima sau a doua generaţie, cum ar fi profesorii Wolf Dietrich, Jörn Albrecht, Harald Weydt, Jens Lüdke, Ana Agud, Johannes Kabatek, care au susţinut comunicări magistrale. Mai mult decât atât, au fost prezenţi şi importanţi discipoli direcţi ai lui Coşeriu – de pildă, Jürgen Trabant şi Manfred Ringmacher – care, deşi nu s-au înscris cu comunicări, au ţinut să asiste la lucrările Conferinţei ori să ia parte la discuţii. De asemenea, trebuie menţionaţi şi alţi discipoli indirecţi nu mai puţin importanţi: profesorii Manuel Casado Velarde, Jésus Martínez del Castillo şi Klaas Willems. Toţi au produs o impresie puternică publicului care a avut privilegiul de a-i audia.

România a fost reprezentată de universitarii Oana Boc, Dina Vîlcu, Cornel Vîlcu, Eugenia Bojoga (de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) şi Cristinel Munteanu (Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti). Chiar dacă activează la universităţi străine, tot aici ar trebui amintite Emma Tămâianu-Morita (Universitatea din Akita, Japonia) şi Floarea Vîrban (Universitatea de Nord-Est, Italia). Din păcate, un alt coleg român, Marius Nagy (ce predă la Universitatea „François Rabelais” din Tours, Franţa), a renunţat în ultimul moment (din motive obiective) să vină.

Dincolo de conţinutul ştiinţific al acestei întâlniri (conţinut care va putea fi analizat imediat ce volumul cu actele Conferinţei va apărea în cursul anului 2016 la o prestigioasă editură germană), se cuvine să consemnăm excelenta organizare a acestui eveniment memorabil, pus la cale şi concretizat cu entuziasm de profesorii Gerda Hassler şi Thomas Stehl, cu ajutorul unei echipe de studenţi inimoşi coordonaţi de dr. Verónica Böhm. Gazdele merită pe deplin felicitările noastre. Manifestarea va rămâne în memoria participanţilor şi datorită cadrului extraordinar în care s-a desfăşurat: Universitatea din Potsdam se învecinează cu faimosul palat – Neues Palais – construit în stil baroc (între anii 1763-1769) la porunca regelui Frederic cel Mare (sau Frederic al II-lea al Prusiei). Am avut şansa să vizităm acest monument istoric impunător situat într-o grădină imensă, nu mai puţin celebră: Parcul Sanssouci. Masa festivă din seara aceleiaşi zile (9 octombrie), prin discuţiile colegiale / amicale purtate, a reconfirmat comuniunea ce animă şi ţine împreună această mare „familie Coşeriu”, spiritul care garantează perenitatea moştenirii teoretice lăsate de genialul lingvist român. În ultima zi a Conferinţei, după închiderea lucrărilor, a fost decis prin vot şi locul următoarei întâlniri: la Lima, în Peru.