O manifestare științifică dedicată Unirii de la 1918

Universitatea „Danubius” din Galaţi şi Centrul de Studii şi Cercetări Danubiene au organizat pe 16 mai 2018 o manifestare ştiinţifică intitulată Aspecte esenţiale ale Unirii de la 1918, ce a cuprins trei secvenţe: (1) o sesiune de comunicări ştiinţifice în plen pe tema Unirii; (2) lansarea numerelor 1-2/2018 ale revistei „Limba Română” (din Chişinău), dedicate Unirii, şi (3) o masă rotundă cu tema Unirea de la 1918 între aşteptări şi rezultate. Un bilanţ la centenar.

În deschiderea evenimentului, moderatorul întâlnirii, conf. univ. dr. Cristinel Munteanu, a înfăţişat motivaţiile şi intenţiile manifestării pregătite cu acest prilej, salutând, totodată, prezenţa unor distinşi invitaţi: Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei „Limba Română” din Chişinău şi director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, şi Ana Bantoş, redactor-şef adjunct al aceleiaşi publicaţii şi conf. univ. dr. hab. la Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Trebuie consemnat că aceşti apreciaţi oameni de cultură basarabeni au venit la Galaţi cu un dar generos pe care l-au oferit bibliotecii universităţii gălăţene, şi anume o parte însemnată din colecţia revistei „Limba Română” din Chişinău (conţinând atât o serie de numere pe mai mulţi ani, cât şi unele volume tematice sau de autor).

Ca introducere, din partea gazdelor, au vorbit despre semnificaţile actului de la 1918 şi despre urmările acestuia în cultura noastră rectorul universităţii gălăţene, conf. univ. dr. Andy Puşcă, şi prorectorul cu activitatea de cercetare ştiinţifică, conf. univ. dr. Florian Nuţă. O alocuţiune de bun venit a fost rostită şi de către rectorul fondator al universităţii danubiene, prof. univ. dr. Benone Puşcă. Toţi trei au subliniat, între altele, într-o manieră emoţionantă, legătura indisolubilă existentă între românii de pe ambele maluri ale Prutului, comuniunea cu adevărat frăţească pe care au simţit-o ori de câte ori au avut ocazia să meargă la Chişinău sau în alte locuri din Republica Moldova. În acelaşi timp, a fost deplânsă lipsa de iniţiativă ori slaba reacţie a anumitor „factori de decizie” din cele două state învecinate, care – chiar în acest context istoric cu totul special – au cam uitat „să simtă româneşte”.

Prima comunicare ştiinţifică din program, intitulată Conştiinţa naţională în literatura română din Basarabia postbelică, a aparţinut doamnei conf. univ. dr. hab. Ana Bantoş. Pentru ascultători, aceasta a fost o excelentă oportunitate de a afla mai multe despre literatura română de peste Prut, doamna Bantoş referindu-se cu deplină competenţă şi la realizările literare din jurul anului 1918. În acest sens, a fost evocată figura şi contribuţia poetului basarabean Alexei Mateevici, o veritabilă conştiinţă trează a identităţii naţionale, autorul minunatei ode (Limba noastră) închinată limbii române. Pe aceeaşi linie, criticul literar Ana Bantoş a oferit şi o analiză cuprinzătoare cu privire la evoluţia postbelică a conceptului de „conştiinţă naţională” în beletristica autorilor basarabeni.

Din perspectiva unui istoric, lectorul univ. dr. Ştefan Gheorghe (de la Universitatea „Danubius” din Galaţi) a susţinut comunicarea Demersuri diplomatice întreprinse de statul român în favoarea unirii Basarabiei cu România, trezind interesul celor de faţă şi punând astfel bazele discuţiilor ce au urmat în cadrul mesei rotunde. Un filolog şi, totodată, un istoric al presei, lectorul univ. dr. Fănel Teodoraşcu (de la aceeaşi instituţie) a prezentat comunicarea Presa periodică la români – călăuză către un viitor mai bun, făcând o incursiune alertă şi antrenantă prin gazetăria sfârşitului de secol XIX şi a începutului de secol XX, mai cu seamă prin ziarele preocupate de unirea Vechiului Regat cu Basarabia şi cu Ardealul.

„Nucleul dur” al manifestării l-a constituit cea de-a doua secvenţă, adică lansarea numerelor 1-2/2018 ale revistei „Limba Română” din Chişinău. Prinse împreună într-un volum de excepţie, tipărite pe o hârtie de calitate superioară, cele două numere dedicate aproape în exclusivitate Unirii de la 1918 (celebrând îndeosebi momentul istoric 27 martie 1918, cum era şi firesc) au reprezentat obiectul unei prezentări făcute de domnul Alexandru Bantoş şi de doamna Ana Bantoş. Cu acest prilej, redactorul-şef a amintit şi unele avataruri prin care a trecut revista „Limba Română” de la Chişinău de la înfiinţare şi până astăzi şi a evocat o serie de personalităţi (dispărute, între timp) care au sprijinit această publicaţie de-a lungul destinului ei plin de încercări: Ion Dumeniuk, Eugeniu Coşeriu, Grigore Vieru, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Dumitru Irimia, Constantin Ciopraga şi alţii. Moderatorul Cristinel Munteanu, după portretizarea celor două caractere ale soţilor Bantoş, fără de care revista în cauză nu ar fi supravieţuit nicicum, a vorbit şi despre importanţa acestei publicaţii (la care el colaborează din 2006) pentru propria sa formare ca lingvist şi filolog.

Ultima secvenţă a manifestării a fost masa rotundă care a urmărit realizarea, în linii mari, a unui bilanţ la centenar al urmărilor evenimentului istoric de la 1918. Au fost examinate atât aşteptările de atunci, cât şi rezultatele ulterioare, din diverse perspective: de la cea culturală şi socială, până la cea economică. Au participat la discuţii, alături de studenţi, şi cadrele didactice ale universităţii de la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale, de la Facultatea de Drept şi de la Facultatea de Ştiinţe Economice.

În concluzie, se poate spune că întâlnirea de la Galaţi – locul în care Dunărea ajunge adunând în curgerea ei atâtea râuri, spre a se uni apoi, în acelaşi judeţ, şi cu Prutul – şi-a atins scopul, succesul manifestării de la Universitatea „Danubius” dându-ne speranţa că asemenea reuniuni se vor înmulţi, graţie atâtor lucruri comune care ne leagă.